Am testat viitorul vitezei la internet din România, iar Orange a demonstrat ce poate face revoluția 50G PON
Într-o lume din ce în ce mai puțin tehnică în care procentul celor care înțeleg cu adevărat ce înseamnă megabyte, gigabyte sau bitrate s-a prăbușit, Orange a făcut un pas foarte important astăzi în România pentru a ne pregăti pentru nevoile online ale viitorului deloc îndepărtat. În contextul în care tot mai mulți dintre noi avem în casă dispozitive conectate la internet, iar volumul, performanța și calitatea serviciilor online de care depindem a explodat, vechea conexiune pur și simplu nu mai face față. Ce vreau să spun este că efortul de cercetare și dezvoltare din spatele tranziției la tehnologia 50G PON de către Orange sub nicio formă nu este un simplu experiment, ci un efort cât se poate de justificat pentru îmbunătățirea rezultatelor financiare și a sănătății mintale a clienților săi. Este multă muncă în spate, dar și beneficiile sunt pe măsură.
Deși voi explica mai jos partea tehnică a ecuației și este semnificativ mai stufoasă decât o viteză mai rapidă la internet, cu ce m-aș bucura să rămâi este că acesta sub nicio formă nu este un upgrade teoretic și nici nu implică o reinventare completă a infrastructurii de fibră optică din România. Noul standard 50G PON, cu vitezele aferente de aproximativ 40Gbps poate coexista cu GPON (1 – 2,5Gbps) și XGS-PON (10 Gbps).
Orange a atins 40 Gbps în România, dar ce înseamnă această viteză când o vezi într-un test real
În cadrul Orange 5G Lab din Centrul de Cercetare CAMPUS al Politehnicii București, am avut ocazia să văd în practică o tehnologie despre care, până de curând, am fi vorbit mai degrabă în contextul unor laboratoare experimentale din alte colțuri ale lumii. Orange a reușit să obțină aproximativ 40 Gbps atât la descărcare, cât și la încărcare, printr-o singură fibră optică, către un singur calculator, iar latența măsurată în condițiile demonstrației a rămas sub o milisecundă. Ca să punem aceste cifre într-o perspectivă mai ușor de înțeles, vorbim despre aproximativ 5 gigabytes de informație transferați în fiecare secundă, în condiții ideale, adică suficient pentru a muta conținutul unui film 4K de dimensiuni generoase înainte să ai timp să te ridici de pe scaun. Și, ca să evităm o confuzie destul de răspândită, cei 50 Gbps din numele standardului reprezintă viteza nominală de transmisie, în timp ce aproximativ 40 Gbps constituie performanța efectivă demonstrată de Orange, după ce luăm în calcul particularitățile tehnologiei și resursele necesare funcționării acesteia (overhead, corectare erori). Mai fascinant mi se pare însă că această performanță nu a fost obținută prin împărțirea artificială a unor conexiuni între mai multe calculatoare, ci într-un scenariu care îți arată cât de departe poate ajunge o singură legătură de fibră optică.
Ca termen de comparație, cel mai rapid serviciu rezidențial Orange disponibil în prezent, Fibră 2300, oferă viteze de descărcare de până la 2,1 Gbps, în timp ce soluțiile dedicate companiilor ajung la 10 Gbps. Diferența față de ceea ce am văzut în laborator este uriașă, dar aproape la fel de important mi se pare faptul că această tranziție se poate face fără săparea unor noi șanțuri prin orașe sau tragerea altor cabluri până în apartamentele și casele clienților. Echipamentul testat suportă simultan trei generații de tehnologie, GPON, XGS-PON și 50G PON, pe același port, iar arhitectura permite deservirea a până la 128 de clienți printr-o singură fibră din rețeaua de distribuție. Evident, asta nu înseamnă că fiecare dintre ei va primi automat câte 40 Gbps și nici că routerul tău de acasă, cu porturi Ethernet de 1 Gbps, va deveni peste noapte de 40 de ori mai rapid. Va fi nevoie de echipamente compatibile, dar investiția fundamentală în infrastructura optică existentă poate fi valorificată în continuare, iar acesta este unul dintre cele mai importante argumente economice ale noii tehnologii.
De la editare video direct în cloud până la inteligență artificială, Orange arată de ce avem nevoie de internetul viitorului
Probabil cel mai interesant moment al experienței mele la Orange 5G Lab a fost să văd că demonstrațiile nu s-au rezumat la încă un test de viteză din care să rezulte niște cifre spectaculoase, bune de fotografiat și distribuit pe rețelele sociale. Au fost prezentate scenarii concrete de editare video la distanță, cu materiale aflate pe servere cloud, dar și utilizarea spațiului de stocare de pe un server ca și cum ar fi fost un disc local conectat la calculator. Gândește-te ce înseamnă asta pentru cineva care lucrează în producție video și trebuie să manipuleze sute de gigabytes de materiale originale, să colaboreze cu un editor aflat în alt oraș sau să trimită proiecte către un studio de postproducție. În loc să-ți organizezi ziua în jurul unor transferuri care durează zeci de minute sau chiar ore, ajungi să tratezi distanța dintre calculator și date ca pe un inconvenient din ce în ce mai puțin relevant. Orange oferă și un exemplu foarte ușor de vizualizat: transferul unui material de 1 TB, care la o conexiune de 2 Gbps ar putea dura aproximativ o oră, s-ar putea realiza în circa cinci minute printr-o legătură de 40 Gbps. Desigur, asta presupune că echipamentele de la ambele capete, serverele și restul traseului de rețea pot susține o asemenea performanță, dar potențialul este cât se poate de real.
Un alt scenariu pe care trebuie să-l ai în vedere este descărcarea unor modele de inteligență artificială din cloud pentru a fi rulate ulterior pe servere locale, iar aici cred că ne apropiem de una dintre cele mai interesante transformări ale următorilor ani. Din ce în ce mai multe aplicații AI presupun transferul unor cantități impresionante de date, indiferent dacă vorbim despre modele lingvistice, baze de date pentru antrenare sau rezultate generate de sisteme complexe de calcul. În momentul în care poți muta asemenea volume de informații aproape fără să-ți întrerupi activitatea, devine mai simplu să combini avantajele cloudului cu controlul oferit de propria infrastructură. În aceeași ecuație intră și universitățile, care ar putea conecta laboratoare, facultăți și cămine studențești la viteze astăzi greu de imaginat, companiile care fac copii de siguranță între sedii și centre de date, dar și producătorii de conținut care vor să transmită fluxuri video 8K sau chiar 16K. Pentru utilizatorul obișnuit, beneficiile se vor simți treptat în jocurile experimentate direct din cloud, experiențele de realitate virtuală și locuințele în care zeci de dispozitive folosesc simultan conexiunea la internet, fără să mai transforme fiecare activitate într-o competiție pentru lățimea de bandă disponibilă.
În final, poate cea mai importantă concluzie cu care am plecat de la această demonstrație este că Orange nu încearcă să ne convingă că mâine dimineață fiecare român va avea nevoie de o conexiune de 40 Gbps pentru Netflix, YouTube sau câteva apeluri video. Nici nu a anunțat încă un abonament comercial la această viteză, un preț sau o dată de disponibilitate pentru publicul larg. Miza este pregătirea unei infrastructuri care să răspundă unor nevoi ce evoluează mult mai repede decât suntem obișnuiți să credem sau decât s-a întâmplat în ultimele decenii, iar avantajele nu se opresc la locuințele noastre. 50G PON poate susține inclusiv conectivitatea stațiilor radio 5G, aplicații industriale sensibile la latență și poate avea un consum energetic mai eficient raportat la cantitatea de date transportate.
Marius Maican, Technology Director la Orange Romania, a explicat că această premieră face parte din pregătirea rețelelor pentru transformările aduse de inteligența artificială și de digitalizarea accelerată a economiei. După ce am văzut testele, tind să cred că cea mai bună veste nu este neapărat că am ajuns la 40 Gbps, ci că tehnologia care face posibilă această performanță este deja suficient de matură pentru a fi demonstrată pe infrastructura optică pe care o folosim astăzi. Internetul viitorului nu mai este doar o promisiune despre ceea ce am putea avea cândva, ci o demonstrație concretă a ceea ce suntem deja capabili să construim în România.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/11/Iulian_Gimiga1.jpg)