AI începe să împartă IMM-urile în două: cine adoptă tehnologia mai repede câștigă productivitate. Ce arată raportul ASUS

Datele vin într-un moment în care diferențele dintre companii devin tot mai vizibile. 68% dintre IMM-urile incluse în raport spun că AI contribuie la creșterea productivității și eficienței, 64% indică rezultate mai bune în analiza datelor, iar 51% consideră că tehnologia le permite să răspundă mai bine nevoilor clienților. În același timp, 64% dintre liderii IMM-urilor spun că sunt pregătiți să adopte și să utilizeze AI în prezent.

Productivitatea este principalul avantaj identificat de IMM-uri

Automatizarea sarcinilor repetitive rămâne unul dintre cele mai directe moduri prin care inteligența artificială poate produce rezultate într-o companie cu o echipă redusă. Aproape șapte din zece IMM-uri participante la cercetare indică productivitatea și eficiența drept principalele beneficii ale AI. Instrumentele inteligente pot prelua anumite operațiuni administrative, pot analiza volume mari de informații și pot reduce timpul necesar pentru activități care înainte necesitau intervenție manuală.

Impactul nu se limitează însă la viteza de lucru. 64% dintre respondenți indică analize de date și informații mai bune, iar 47% vorbesc despre decizii mai informate. Pentru o companie mică, unde resursele sunt de regulă mai limitate decât într-o corporație, accesul rapid la informații poate reduce diferența dintre cele două tipuri de organizații.

Un alt rezultat al cercetării privește relația cu clienții. 51% dintre IMM-uri susțin că AI le permite să reacționeze mai rapid la nevoile acestora, în timp ce 33% dintre liderii intervievați văd beneficii inclusiv în colaborarea și relațiile din interiorul sau din afara companiei.

ASUS încearcă să lege aceste schimbări și de noua generație de PC-uri capabile să execute anumite sarcini AI direct pe dispozitiv. Playtech a prezentat recent ASUS ExpertBook P3, un laptop destinat mediului business care folosește procesoare AMD Ryzen AI și poate procesa local anumite operațiuni, reducând dependența permanentă de serviciile cloud.

AI PC-urile mută o parte din procesare direct pe dispozitiv

Unul dintre argumentele promovate de producătorii de PC-uri este tocmai posibilitatea executării locale a funcțiilor de inteligență artificială. În loc ca toate informațiile să fie trimise către servere externe, anumite sarcini pot fi procesate cu ajutorul procesorului, GPU-ului sau NPU-ului integrat în computer. Abordarea poate avea avantaje privind timpul de răspuns, disponibilitatea serviciilor și, în anumite scenarii, protecția informațiilor sensibile.

ASUS menționează, printre exemple, ExpertMeet, o suită destinată întâlnirilor de afaceri care oferă funcții precum transcriere în timp real și traducere live. Astfel de instrumente sunt integrate în unele sisteme din gama Expert și încearcă să transforme conceptul de „AI PC” într-o funcționalitate utilizabilă în activitatea obișnuită a unei firme, nu doar într-o etichetă de marketing.

Direcția este vizibilă și pe restul pieței PC. ASUS a prezentat recent sisteme ProArt capabile să ruleze local modele AI complexe, iar dezvoltarea acceleratoarelor dedicate transformă inteligența artificială într-un criteriu din ce în ce mai important la alegerea unui laptop pentru muncă.

Hardware-ul poate deveni însă și un obstacol. Un alt set de date din același raport ASUS arată că aproape un sfert dintre IMM-uri se confruntă frecvent cu perioade de indisponibilitate cauzate de hardware, iar alte 29% raportează asemenea probleme ocazional. Pentru o companie care încearcă să integreze automatizări și instrumente AI în activitatea zilnică, infrastructura veche poate limita beneficiile noilor aplicații.

România pornește de la un nivel redus de adopție AI

Problema este cu atât mai relevantă pentru România, unde integrarea inteligenței artificiale în companii se desfășoară mai lent decât în majoritatea statelor europene. Datele Eurostat pentru 2025 arătau că doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați foloseau tehnologii AI, comparativ cu aproximativ 20% la nivelul Uniunii Europene. Playtech a analizat recent decalajul României în adoptarea inteligenței artificiale.

O altă analiză arată dimensiunea potențialului economic. Inteligența artificială ar putea genera cel puțin 280 de miliarde de euro pentru economiile din Europa Centrală, însă România rămâne printre piețele în care utilizarea la scară largă în organizații este redusă. Doar aproximativ 5% dintre companiile românești analizate într-un studiu McKinsey foloseau AI la scară largă. Playtech a scris despre diferența dintre potențialul economic al AI și adopția redusă din România.

În acest context, concluzia raportului ASUS nu este că orice companie trebuie să înlocuiască imediat toate calculatoarele cu sisteme etichetate drept „AI PC”. Miza este mai degrabă apariția unui decalaj între organizațiile care identifică scenarii concrete în care AI le poate reduce costurile sau timpul de lucru și cele care amână complet experimentarea cu această tehnologie.

Pe măsură ce procesoarele cu acceleratoare AI dedicate ajung pe tot mai multe laptopuri și desktopuri, accesul la asemenea instrumente devine mai simplu inclusiv pentru companiile mici. Diferența va fi dată, însă, nu doar de existența hardware-ului, ci de modul în care firmele reușesc să transforme noile funcții în procese de lucru mai rapide, mai sigure și mai eficiente.