Agricultura României rămâne fără oameni. Țara noastră a înregistrat cea mai mare scădere a forței de muncă din UE

Agricultura României rămâne fără oameni. Țara noastră a înregistrat cea mai mare scădere a forței de muncă din UE
Agricultura României se schimbă. Munca salariată crește, deși volumul total scade / Foto: Profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Volumul de muncă din agricultura României a scăzut cu 11,7% în 2025 față de anul precedent, cea mai mare contracție din Uniunea Europeană, la egalitate cu Lituania. În același timp, munca salariată a crescut, iar valoarea producției agricole românești a ajuns la aproximativ 23 de miliarde de euro.

România și Lituania au avut cele mai mari scăderi

La nivelul Uniunii Europene, volumul de muncă utilizat în agricultură s-a redus cu 2,8% în 2025, ajungând la echivalentul a 7,5 milioane de lucrători cu normă întreagă. Cele mai puternice contracții au fost înregistrate în România și Lituania, ambele cu minus 11,7%, urmate de Ungaria, cu minus 6,2%.

Indicatorul utilizat de Eurostat exprimă cantitatea de muncă efectuată în echivalent normă întreagă. Acesta include activitățile sezoniere, munca cu timp parțial și munca nesalariată, fără să reprezinte direct numărul persoanelor care au părăsit sectorul.

Majoritatea statelor membre au utilizat mai puțină muncă în agricultură decât în 2024. Cehia a mers în direcția opusă, cu o creștere de 6,3%, în timp ce Spania, Estonia, Cipru, Irlanda, Malta, Austria, Luxemburg și Croația au raportat avansuri mai mici, între 0,1% și 2%.

Agricultura europeană a pierdut echivalentul a 2,9 milioane de lucrători
Între 2010 și 2025, reducerea volumului de muncă agricolă din UE a fost echivalentă cu 2,9 milioane de lucrători cu normă întreagă. Ritmul mediu anual al scăderii a fost de 2,2%, sub contracția înregistrată în ultimul an analizat.

Pe parcursul celor 15 ani, cele mai mari scăderi medii anuale au fost în Bulgaria, cu 6,3%, Ungaria, cu 4,2%, România, cu 3,5%, și Polonia, cu 3,4%. Malta a înregistrat o creștere medie de 2,3% pe an, iar Irlanda și Țările de Jos au avut fiecare un avans de 0,1%.

Analiza europeană leagă această evoluție de progresele mecanizării și de creșterea eficienței în agricultură. Un alt factor îl reprezintă posibilitățile mai variate de angajare în alte sectoare ale economiei.

Citește și: Tehnologia în agricultură. De ce digitalizarea nu e gadget, ci randament și predictibilitate

Munca salariată a crescut, deși volumul total s-a redus

Cea mai mare parte a muncii agricole din Uniunea Europeană continuă să fie nesalariată. În 2025, aceasta a reprezentat echivalentul a 5,1 milioane de lucrători cu normă întreagă, în timp ce munca salariată a însumat aproximativ 2,4 milioane.

În România, volumul muncii salariate a crescut față de 2024, în contrast cu scăderea totală. Aceeași direcție s-a observat în majoritatea statelor membre, fiind mai pronunțată în România, Cehia, Spania, Luxemburg, Irlanda și Belgia.

Eurostat asociază parțial această evoluție cu nevoia mai mare de angajări în perioadele de vârf ale activităților sezoniere. Diferența dintre cele două categorii apare și pe termen lung, în intervalul 2010–2025.

În această perioadă, volumul muncii nesalariate din UE s-a redus în medie cu 3,1% pe an. Munca salariată a înregistrat, în schimb, o creștere medie anuală de 0,4%.

Citește și: România ar putea deveni al patrulea mare producător de cereale din UE. Prognoza Comisiei Europene indică un an record

Valoarea producției agricole românești a avut cel mai mare avans

România a raportat în 2025 o creștere de 13,6% a valorii producției agricole față de 2024, cel mai mare avans din UE. Au urmat Cehia, Irlanda, Estonia, Slovacia și Austria, fiecare cu majorări de peste 10%.

Valoarea producției agricole din România a ajuns la aproximativ 23 de miliarde de euro. La nivel european, totalul a fost estimat la 558,7 miliarde de euro, cu 4,8% peste cel din anul precedent.

Franța a avut cea mai mare contribuție, de 93 de miliarde de euro, urmată de Germania, cu 78,5 miliarde, Italia, cu 74,3 miliarde, și Spania, cu 71,8 miliarde. Polonia și Țările de Jos au contribuit fiecare cu 41,6 miliarde de euro, România ocupând următoarea poziție.

Împreună, aceste șapte țări au generat 75,8% din valoarea producției agricole a Uniunii Europene. Indicatorul cuprinde culturile, animalele și produsele de origine animală, serviciile agricole și anumite activități secundare care nu pot fi măsurate separat.