România, pe primul loc în UE la creșterea prețurilor. Ce se scumpește cel mai mult și cât pierd românii din puterea de cumpărare

România, pe primul loc în UE la creșterea prețurilor. Ce se scumpește cel mai mult și cât pierd românii din puterea de cumpărare
Inflația crește din nou în România (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

România continuă să fie țara cu cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care tot mai multe familii resimt presiunea cheltuielilor pentru alimente, utilități și servicii. Potrivit datelor Eurostat pentru luna octombrie 2026, inflația anuală a ajuns la 7% în România, comparativ cu media europeană de 4%, ceea ce înseamnă că prețurile cresc la noi de aproximativ 1,75 ori mai repede decât în ansamblul Uniunii Europene.

Diferența de trei puncte procentuale față de media europeană arată că presiunea scumpirilor rămâne mai puternică în România, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor este mult mai redus decât în perioadele în care inflația depășea 10%.

România, pe primul loc în UE la inflație. Ce țări au cele mai mici scumpiri

Datele Eurostat arată că România ocupă primul loc în clasamentul statelor membre cu cele mai mari rate anuale ale inflației, fiind urmată de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%. La polul opus se află Suedia, unde inflația anuală a fost de numai 0,6%, urmată de Cehia și Danemarca, ambele cu 2,1%.

Comparativ cu septembrie 2026, inflația a scăzut în nouă state membre, a rămas neschimbată în două și a crescut în alte 16, inclusiv în România, unde indicatorul armonizat a urcat de la 6,5% la 7%. Această evoluție arată că, deși scumpirile afectează întreaga economie europeană, ritmul lor diferă considerabil de la o țară la alta.

Serviciile s-au scumpit cu peste 11%. Unde se duc cei mai mulți bani

Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației calculată prin metodologia națională a ajuns în octombrie la 6,94%, cele mai importante majorări fiind înregistrate în sectorul serviciilor.

Prețurile serviciilor au crescut cu 11,23% față de octombrie 2025, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,66%, iar produsele alimentare cu 3,07%.

Pentru cetățeni, aceste procente se traduc prin cheltuieli mai mari pentru diverse servicii utilizate în viața de zi cu zi, de la transport și întreținerea locuinței până la alte activități pentru care sunt necesare plăți periodice.

De exemplu, un serviciu care costa 200 de lei în urmă cu un an ar ajunge la aproximativ 222 de lei dacă prețul său ar fi crescut cu 11,23%, în timp ce un coș de produse alimentare de 1.000 de lei ar costa aproximativ 1.031 de lei, dacă ar urma creșterea medie a prețurilor alimentelor.

Ce înseamnă inflația de 7% pentru salariile și pensiile românilor

O inflație anuală de 7% nu înseamnă că toate produsele s-au scumpit în aceeași măsură, ci că nivelul general al prețurilor de consum este cu 7% mai mare decât în urmă cu un an, potrivit indicelui armonizat.

De exemplu, pentru un pensionar care primește 2.000 de lei lunar și nu beneficiază de nicio majorare, menținerea aceluiași venit în condițiile creșterii prețurilor înseamnă o reducere a puterii de cumpărare.

Pentru a cumpăra un ansamblu de produse și servicii care costa 2.000 de lei în octombrie 2025, ar fi necesari aproximativ 2.140 de lei în octombrie 2026, presupunând că prețurile acestuia au evoluat în ritmul inflației armonizate.

În același timp, inflația nu presupune că prețurile scad atunci când rata anuală se reduce, ci doar că acestea cresc într-un ritm mai lent.

BNR avertizează că inflația ar putea continua să crească

Perspectivele pentru finalul anului rămân complicate, în condițiile în care Banca Națională a României a semnalat riscul unei noi accelerări a inflației. În luna august, BNR majorase prognoza pentru sfârșitul anului 2026 de la 5,5% la 6,1%, însă, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, banca centrală a avertizat că inflația ar putea depăși nivelul anticipat anterior.

Printre factorii care pun presiune asupra prețurilor se numără scumpirea combustibililor și a energiei, majorarea cotațiilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb.

Pentru 2027, prognoza prezentată în august indica o reducere a inflației la 3,4% la sfârșitul anului, însă această estimare rămâne supusă riscurilor economice.

Pentru români, reducerea inflației ar însemna o încetinire a scumpirilor, nu revenirea automată a prețurilor la nivelurile din anii precedenți. În lipsa unor majorări ale veniturilor care să compenseze creșterea costului vieții, presiunea asupra bugetelor familiale va continua să fie resimțită.