Adolescenții spun tot mai des că AI le schimbă mintea: „Vreau să-mi recapăt creierul normal”

Adolescenții spun tot mai des că AI le schimbă mintea: „Vreau să-mi recapăt creierul normal”
Foto: Getty Images

Inteligența artificială a fost prezentată mult timp ca tehnologia pe care tinerii o vor adopta cel mai rapid și mai natural. În realitate, începe să se contureze un paradox: tocmai adolescenții, adică generația care intră de obicei prima în contact cu noile platforme digitale, devin și printre cei mai neliniștiți de efectele lor. Un studiu realizat la Drexel University arată că mulți adolescenți care folosesc chatboturi AI nu doar că observă efectele negative asupra propriei vieți, dar le și descriu într-un mod alarmant de clar.

Cercetătorii au analizat 318 postări de pe Reddit scrise de utilizatori care s-au descris drept adolescenți, cu vârste între 13 și 17 ani, pe subreddit-ul Character.AI. Concluzia lor este că în aceste mărturii apar toate cele șase elemente asociate dependenței comportamentale: conflict interior, atașament emoțional puternic, sevraj, toleranță, recădere și folosirea chatbotului pentru reglarea stării de spirit. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre utilizare intensă, ci despre tipare care seamănă foarte mult cu o relație de dependență.

Când un chatbot nu mai este unealtă, ci refugiu emoțional

Potrivit studiului, mulți adolescenți încep să folosească aceste chatboturi din curiozitate, pentru divertisment, joc de rol sau confort emoțional. Problema apare atunci când interacțiunea devine mai mult decât o simplă distracție și începe să înlocuiască alte mecanisme de gestionare a emoțiilor. Tocmai aici cercetătorii au observat ceva important: pentru unii tineri, despărțirea de chatbot nu mai seamănă cu renunțarea la o aplicație, ci cu pierderea unei relații semnificative.

Autorul principal al cercetării, Matt Namvarpour, a explicat că aceste chatboturi sunt greu de abandonat tocmai fiindcă sunt interactive și par emoțional receptive. Spre deosebire de rețelele sociale clasice sau de jocurile obișnuite, ele răspund, validează, continuă conversația și pot crea iluzia unei prezențe afective constante. Din acest motiv, dependența devine mai greu de recunoscut și mai greu de rupt.

Cea mai tulburătoare parte a studiului este, poate, chiar nivelul de conștientizare al adolescenților. Unii dintre ei spun direct că simt că aplicația le afectează mintea, concentrarea și modul în care își gestionează emoțiile. Alții povestesc că încearcă să renunțe, șterg aplicația, apoi o reinstalează la scurt timp. Cercetătorii notează și consecințe concrete menționate în postări: pierderea somnului, scăderea performanței școlare și slăbirea conexiunilor din viața reală.

De ce fenomenul ar trebui luat în serios

Important este că studiul nu spune că orice adolescent care vorbește cu un chatbot AI dezvoltă automat o dependență. Ce spune, însă, este că există un grup de utilizatori tineri care descrie un tip de relație problematică, iar semnalele lor sunt suficient de consistente încât să merite atenție serioasă. Drexel subliniază că aceste experiențe pot perturba rutina zilnică și viața offline, iar autorii propun chiar un cadru de design mai sigur pentru astfel de sisteme.

În paralel, alte analize recente arată că adolescenții nu sunt deloc naivi în raport cu AI. Mulți tineri folosesc chatboturi, dar au și temeri concrete legate de pierderea gândirii critice și de impactul asupra propriei dezvoltări. Asta face fenomenul și mai interesant: nu vorbim despre o generație sedusă orbește de tehnologie, ci despre una care începe să spună cu voce tare că ceva nu este în regulă.

Mesajul care se desprinde este simplu și puternic. Când adolescenții ajung să spună că vor „creierul normal” înapoi, problema nu mai poate fi tratată ca o simplă panică morală despre tehnologie nouă. Este un semnal că, pentru unii tineri, AI-ul conversațional a trecut deja granița dintre ajutor și dependență. Iar dacă tocmai ei sunt cei care trag alarma, poate că adulții ar trebui să înceapă să-i asculte mai atent.