”Visul lui Tănase”, o idee genială și nemurirea artistică. Marele actor Constantin Tănase a venit cu bani de acasă pentru a realiza cel mai important film al carierei sale

Actor renumit de scenă și maestru al cupletului și vodevilului, Constantin Tănase s-a stins din viață într-o zi de 29 august, la București, la vârsta de 65 de ani. Fondator și conducător al Companiei „Cărăbuș”, el nu a fost doar un creator de teatru, ci și un descoperitor de mari talente. Prin activitatea sa prolifică și originală, Constantin Tănase a devenit o personalitate reprezentativă pentru teatrul de revistă românesc, lăsând în urmă o moștenire culturală valoroasă și un nume care a rămas înscris cu respect în istoria scenei românești.

O producție cinematografică născută din pasiune și sacrificiu

Pe 11 aprilie 1932, la Cinematograful Regal din București, avea loc premiera unei opere cinematografice remarcabile: Visul lui Tănase. Aceasta nu a fost doar o simplă lansare de film, ci o adevărată celebrare a curajului artistic și a viziunii inovatoare a marelui actor Constantin Tănase.

Considerat de mulți cea mai importantă realizare cinematografică a sa, filmul reprezintă o piatră de hotar nu doar în cariera artistului, ci și în istoria filmului românesc.

Visul lui Tănase a fost realizat într-o perioadă în care cinematografia românească se afla încă în fază incipientă. Tănase, deja consacrat ca maestru al teatrului de revistă, a visat să aducă umorul său emblematic pe marele ecran.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

Dar pentru ca acest vis să devină realitate, el a făcut un gest impresionant: a venit cu bani de acasă pentru a co-finanța filmul, alături de studioul Tobis din Berlin. Proiectul a fost, așadar, o coproducție româno-germană, regizată de Nicolae Kirițescu, filmată în celebrele studiouri Tobis Melofilm din capitala Germaniei.

Filmul are o structură de tip scheci, specifică stilului lui Tănase, și surprinde peripețiile actorului într-o Berlină fictivă, unde este invitat să joace într-un film. Într-un cadru satiric și autoironic, Tănase devine un star internațional, adorat de public și înconjurat de succes.

Dar, într-un final spectaculos, în mijlocul aplauzelor, se trezește din acest vis. Totul a fost doar o iluzie, o reverie: un vis al unui actor care, deși prins între granițele realității românești, a îndrăznit să viseze mai departe.

Vezi și: Când ”Năsăilă” l-a întâlnit pe ”Vagabond”. Dialogul spumos dintre Constantin Tănase și Charlie Chaplin: ”Spune-i că sunt român!”

Constantin Tănase, în mijlocul trupei sale de artiști, pe scena Teatrului Cărăbuș. Foto Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Un dialog între realitate și vis, transpus pe peliculă de film

Visul lui Tănase nu este doar o poveste comică, ci o meditație subtilă asupra succesului, iluziilor și eforturilor din culisele artei. A fost mai mult decât un film – a fost un mesaj adresat publicului, o invitație la a râde cu poftă, dar și la a reflecta.

Filmul s-a bucurat de un turneu național impresionant, iar succesul lui s-a datorat nu doar calităților cinematografice, ci și ingeniozității momentului final: după încheierea proiecției, Constantin Tănase apărea pe scenă, „în carne și oase”, dialogând cu imaginea sa de pe ecran.

Această idee regizorală a creat un efect de fascinație pentru publicul vremii, dovedind încă o dată creativitatea nemărginită a actorului.

Într-un interviu acordat săptămânalului Ilustrațiunea Română cu câteva zile înainte de premieră, Tănase dezvăluia aspecte din culisele acestui vis transpus în film. Declarațiile sale reflectă nu doar entuziasmul, ci și eforturile uriașe investite în proiect.

Starul ”Cărăbușului” vorbea cu admirație despre studiourile germane Tobis Melofilm, despre profesionalismul echipei și despre tehnica de ultimă generație folosită acolo. Spunea cu umor că filmul este „ca un cuplet de-ale mele – râzi cu poftă și din belșug: e singurul remediu pe care l-am găsit contra necazurilor”.

Constantin Tănase a avut parte de efort colectiv și o surpriză emoționantă

Tănase nu a fost singur în această aventură. În timpul filmărilor din Berlin, a fost ajutat de studenți români care studiau acolo arta actoriei.

Aceștia nu doar că l-au primit cu căldură, dar l-au sprijinit concret în procesul de producție, scutindu-l de anumite cheltuieli și contribuind cu entuziasmul lor la bunul mers al filmărilor.

Marele actor își amintea cu recunoștință momentele petrecute în mijlocul lor, mărturisind că, departe de țară, prezența acestor tineri l-a făcut să simtă din nou pulsul sufletului românesc.

Dincolo de aspectele tehnice sau de bucuria prematură a succesului, Constantin Tănase mărturisea că și-a asumat și o parte din regie, debutând astfel în această ipostază artistică.

A povestit amuzat despre o scenă în care trebuia să insceneze o bătaie, moment care i-a stârnit și lui râsul, semn că, dincolo de profesionalism, proiectul a fost alimentat de pasiune sinceră și de un spirit ludic autentic.

Nu au lipsit nici provocările. Filmările în spații publice necesitau adesea măsuri speciale:

„Pe străzi sau în localuri trebuia să folosim trucuri, pentru că mulțimea curioasă năvălea și îmi strica scenele”, povestea actorul.

Acest detaliu ilustrează faima uriașă de care se bucura Tănase și interesul publicului pentru orice apariție a sa, chiar și dincolo de hotarele țării.

Vezi și: Cine a fost Constantin Tănase, actorul fabulos al României: viața sa, între extaz și agonie, de la “femeia senzațională” la misterul morții

Ultima fotografie cu Constantin Tănase în viață. August, 1946, Cișmigiu, București. Foto Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Cel mai mare actor de teatru al revistei românești

Visul lui Tănase nu a fost doar o simplă comedie – a fost manifestul unui artist care a crezut în puterea visului, a ecranului și a umorului inteligent.

Constantin Tănase nu s-a limitat la succesul în teatru, ci a avut curajul să își investească propriile economii într-un film care i-a dus vocea, chipul și mesajul mai departe decât scena tradițională.

Gestul său de a co-finanța filmul a fost, în același timp, unul de sacrificiu și de încredere în propriile convingeri artistice. A arătat că, uneori, pentru a transforma visul în realitate, este nevoie de mai mult decât talent – e nevoie de asumare, de resurse proprii și de un ideal care să te ghideze.

Constantin Tănase a fost mai mult decât un actor de revistă – a fost un vizionar. A intuit că filmul este noul limbaj al artei, noul pod între public și artist.

”Visul lui Tănase” nu este doar o amintire cinematografică, ci și un simbol al începuturilor cinematografiei românești, purtând cu el spiritul curajos al unei generații care nu a ezitat să viseze în vremuri tulburi.

Astăzi, privim în urmă cu admirație către acest film, nu doar ca spectatori, ci ca martori ai unei epoci în care arta se făcea cu sufletul, cu efort și cu o credință neclintită în puterea ei de a schimba vieți.

Vezi și: Diva ”Cărăbușului”, cea mai talentată cupletistă era mâna dreaptă a lui Constantin Tănase. Mia Apostolescu și-a vândut blănurile și bijuteriile când teatrul a luat foc: ”Cum să-l abandonăm? E casa noastră!”