Vestea bună pentru românii cu case construite înainte de 1990. Se schimbă legea, mai puține bătăi de cap

Românii care dețin case construite înainte de 1990 ar putea scăpa, în curând, de o birocrație care le-a dat mari bătăi de cap în ultimele decenii. Un nou proiect de lege promite să simplifice drastic procesul de trecere în proprietate a terenurilor aferente acestor imobile – o problemă care a generat zeci de mii de solicitări și nenumărate ambiguități administrative.

Terenurile din jurul caselor vechi, mai ușor de trecut în proprietate

Noua propunere legislativă vine din partea unor parlamentari UDMR și vizează modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , cu un scop clar: clarificarea și simplificarea procedurilor prin care cetățenii pot intra în posesia legală a curților, grădinilor și terenurilor aferente caselor și anexelor gospodărești construite înainte de 1 ianuarie 1990 .

În prezent, legea permite deja acest lucru, dar doar în teorie. În practică, formularea actuală este considerată ambiguă și incompletă, lăsând loc de interpretări și blocaje birocratice. Din această cauză, foarte multe cereri sunt respinse sau întârziate nejustificat. Noua lege ar urma să elimine această problemă, prin detalierea clară a pașilor și responsabilităților instituționale.

Concret, proiectul prevede că persoanele fizice care dețin construcții edificate anterior anului 1990 (sau le-au dobândit prin acte legale) pot solicita direct la primărie atribuirea terenului aferent în proprietate. Până acum, cererea trebuia adresată comisiilor județene de fond funciar, ceea ce însemna o etapă suplimentară, însoțită de un întreg set de documente și aprobări complicate.

Cum să ai apa clară în piscină. Problema românilor se poate rezolva uşor: „S-a înverzit şi s-a umplut de gângănii”

Andreea Marin, certată de fiica sa pentru felul în care se îmbracă. Violeta a recunoscut la TV de ce nu este mulţumită de mama sa: „Să se calmeze”

De la teorie la practică: cum funcționează legea în prezent

Pentru a primi titlul de proprietate, cetățenii trebuie să îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

• să figureze în registrele agricole sau cadastrale cu casa de locuit;
• să aibă imobilele înregistrate în evidențele fiscale;
• terenul să fie în proprietatea statului sau a UAT-urilor;
• să nu existe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate din partea altor persoane.

Deși aparent clare, aceste condiții nu sunt suficiente pentru a duce la emiterea unui titlu de proprietate fără blocaje. Lipsa de coerență între autorități, lipsa de personal în comisiile funciare, lipsa digitalizării și interpretarea neunitară a legii au dus la zeci de mii de cereri nerezolvate în toată țara.

Inițiatorii proiectului susțin că, în forma actuală, legea presupune deseori „artificii tehnice” pentru ca atribuirea terenurilor să poată fi făcută. Iar asta presupune bani cheltuiți pe documentații topografice, drumuri repetate la instituții și o durată nejustificată a procesului.

Ce aduce nou proiectul legislativ propus în 2025

Noua formă a legii promite mai multă eficiență și coerență. Iată ce se schimbă esențial:

• Solicitarea se va putea depune direct la primărie , fără să mai fie nevoie de aprobarea comisiei județene.
• Primăria va face verificarea legalității terenului și va propune atribuirea către prefectură.
• Ordinul prefectului va fi documentul final de atribuire, emis pe baza propunerii primăriei.
• Terenul se poate atribui chiar dacă imobilul a fost achiziționat ulterior construcției , nu doar de către proprietarii originari.
• Se precizează clar că terenurile nu trebuie să facă obiectul altor cereri de reconstituire , eliminând astfel riscul de dublă revendicare.

În plus, proiectul introduce detalii despre responsabilitățile fiecărei autorități implicate – primărie, prefectură, cadastru – astfel încât să se elimine zonele gri care până acum blocau procesul.

Cine va beneficia direct de modificarea legii

Conform inițiatorilor, este vorba despre un număr foarte mare de persoane fizice – sute de mii , după unele estimări. În mediul rural, dar și în orașele mici sau cartierele de case construite înainte de 1990, sunt mii de locuințe pentru care terenul curții, grădinii sau al anexelor gospodărești este încă trecut în acte ca aparținând statului.

Chiar și acolo unde locuința este intabulată sau înscrisă în cartea funciară, terenul rămâne adesea în proprietatea publică, iar fără un titlu clar, cetățeanul nu poate face vânzări, moșteniri sau modernizări cu fonduri europene sau credite.

Prin urmare, noua lege nu doar că reduce birocrația, ci elimină o sursă de nesiguranță juridică și de blocaje economice pentru o mare parte a populației.

Ce urmează: adoptare și aplicare

Pentru a deveni realitate, proiectul de lege trebuie să parcurgă următorii pași:

1. Aprobarea în Senat și Camera Deputaților
2. Promulgarea de către Președintele României
3. Publicarea în Monitorul Oficial

Doar după acești pași, modificările vor intra în vigoare și autoritățile locale vor putea începe să aplice noua procedură. Dacă nu apar întârzieri legislative, este posibil ca noul cadru legal să intre în vigoare până la finalul anului 2025.

Concluzie: o problemă veche, o soluție pragmatică

Românii care locuiesc în case construite înainte de 1990 pot privi cu speranță spre această inițiativă legislativă. E una dintre puținele situații în care modificările aduse unei legi vechi aduc claritate, simplitate și o cale mai rapidă către dreptul legitim de proprietate. Dacă noua procedură va fi aplicată așa cum a fost gândită, ea ar putea pune capăt unei perioade de decenii de incertitudine juridic