Trump și Putin negociază fără Zelenski, iar acesta refuză orice acord de pace care nu include la masa negocierilor și Ucraina

Încercarea președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina a generat un val de îngrijorări atât la Kiev, cât și în capitalele europene, după ce liderul de la Casa Albă a adoptat un ton conciliant în conversația telefonică pe care a avut-o cu omologul său rus, Vladimir Putin. Această discuție, descrisă de Casa Albă ca fiind „lungă și foarte productivă”, a ridicat semne de întrebare cu privire la eventuala excludere a Ucrainei din procesul de negociere. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat ferm, declarând că nu va accepta niciun acord de pace care să nu implice direct autoritățile de la Kiev, scrie CNN.

Declarațiile din ultimele zile sugerează o schimbare majoră în politica externă a Statelor Unite. Noul secretar al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o recalibrare a intereselor strategice ale Washingtonului, menționând că securitatea europeana și cea a Ucrainei nu vor mai constitui o prioritate absolută, în contextul în care SUA își doresc să-și concentreze resursele asupra propriilor granițe și asupra competiției cu China. În Europa, temerile sunt că un posibil „târg murdar” între Trump și Putin ar putea defini unilateral termenii încheierii războiului și ar putea lăsa continentului povara de a asigura respectarea și finanțarea oricărei înțelegeri.

O schimbare drastică în politica externă a SUA

Primele reacții negative au apărut la scurt timp după telefonul dintre Trump și Putin, când John Bolton, fostul consilier pentru securitate națională al președintelui american, a afirmat că Trump a „cedat în mod efectiv” în fața lui Putin în privința negocierilor legate de Ucraina. În opinia lui Bolton, discuția de 90 de minute dintre cei doi lideri a deschis calea pentru un acord care ar putea fi avantajos Moscovei, în detrimentul suveranității și intereselor Kievului.

Această posibilitate a fost alimentată și de declarațiile făcute de secretarul Apărării, Pete Hegseth. El a lăsat să se înțeleagă că viitorul sprijin militar american pentru Kiev, inclusiv finanțarea și asistența tehnică, ar putea fi condiționat de participarea necondiționată a Ucrainei la discuții și de disponibilitatea acesteia de a ajunge la o înțelegere cu Moscova. Totodată, Hegseth a exclus scenariul aderării rapide a Ucrainei la NATO, subliniind că Washingtonul nu consideră realist acest obiectiv în perioada actuală.

Horoscop 26 – 30 martie 2025, Cristina Demetrescu. Nativii Leu cunosc prosperitatea financiară, cine are ghinion

Milan, fiul lui Culiță Sterp, filmat într-o ipostază neaşteptată. Cum a făcut-o micuţul „de râs” pe mama Geta

În plus, analizele indică faptul că Trump privește relația cu Ucraina mai degrabă prin prisma unei investiții, cu accent pe resursele minerale de care dispune țara. În paralel, există preocupări majore în rândul statelor europene, care se tem că o retragere a sprijinului american ar lăsa Ucraina mult mai vulnerabilă în fața presiunii militare ruse.

Reacții internaționale și perspective de viitor

Reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, care a avut loc la Bruxelles, precum și Conferința de Securitate de la München, au oferit un cadru în care aceste temeri să fie dezbătute. Aliații europeni și-au exprimat îngrijorarea că deciziile de la Washington destabilizează o regiune aflată deja sub presiune. Mai multe voci din Uniunea Europeană au evocat pericolul ca Ucraina să fie exclusă de la masa negocierilor și astfel să se ajungă la un compromis impus, care să-i favorizeze pe ruși și să compromită integritatea teritorială a țării.

Președintele Zelenski a subliniat că orice acord de pace trebuie să fie negociat împreună cu autoritățile ucrainene, respectând principiul de bază „nimic despre Ucraina fără Ucraina”. În viziunea Kievului, o soluție negociată exclusiv de Washington și Moscova nu ar ține cont de realitățile de pe teren și ar lăsa deschisă calea unor viitoare conflicte. La rândul său, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a avertizat împotriva unui acord „rapide și facil” care nu ar lua în calcul toate riscurile pe termen lung.

În acest context, Europa se vede nevoită să se replieze rapid, pentru a-și consolida propria capacitate de apărare și pentru a susține Ucraina în mod direct. Totodată, se discută despre implicațiile economice ale unui eventual acord ruso-american, care ar putea include exploatarea resurselor rare ale Ucrainei, pe care administrația Trump le-a menționat adesea ca parte a unui parteneriat „mai tangibil”.

Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor menține linia dură anunțată de Pete Hegseth și de președintele Trump, ori dacă presiunea internațională și rezistența Ucrainei vor reuși să reintroducă Kievul în centrul negocierilor. Pentru moment, Volodimir Zelenski rămâne ferm: niciun acord de pace nu se va semna fără ca Ucraina să participe și să-și facă auzită vocea la masa discuțiilor.