Sistemul Național Antigrindină, între fake news și neglijență. Cum au de suferit culturile românești din cauza dezinformării online

În 2025, România intră în sezonul agricol fără protecția oferită de Sistemul Național Antigrindină, după două decenii în care acesta a funcționat constant. Decizia suspendării tragerilor cu rachete a venit pe fondul unor presiuni exercitate de organizații agricole mari și al lipsei omologării punctelor de lansare. Însă, în spatele acestei hotărâri aparent administrative, se conturează o realitate mai complexă, în care dezinformarea online, lipsa unui consens științific și neglijența instituțională riscă să compromită securitatea alimentară a micilor fermieri.

Rachetele antigrindină, suspendate fără alternative funcționale

Peste 2,5 milioane de hectare agricole din România nu beneficiază în prezent de protecție împotriva grindinei, după ce toate cele 120 de puncte de lansare ale Sistemului Național Antigrindină au fost scoase din uz pe motiv de lipsă de omologare. Sezonul de activare a sistemului trebuia să înceapă în jurul datei de 15 aprilie, însă niciun ordin oficial nu a fost emis de Ministerul Agriculturii.

Autoritățile invocă o perioadă de reevaluare și anunță posibile alternative, precum utilizarea baloanelor cu heliu finanțate din fonduri europene. Însă aceste soluții se află încă în stadiu de intenție, în timp ce fermierii mici se confruntă cu realitatea iminentă a grindinei. În podgoria Dealu Mare, viticultorii spun că sunt expuși total în lipsa tragerilor. Fără echipamente de protecție costisitoare, cum ar fi plasele antigrindină, culturile lor riscă să fie compromise complet.

De la suspiciuni neconfirmate la decizii cu impact național

Suspendarea sistemului a fost cerută de unii mari fermieri, pe fondul unei convingeri tot mai răspândite că intervențiile atmosferice ar provoca secetă. Deși nu există până acum nicio dovadă științifică solidă care să susțină această ipoteză, presiunea a fost suficientă pentru a paraliza un sistem esențial pentru protejarea agriculturii.

Ce trebuie să știi dacă îți explodează cauciucul în mers. Frâna este cea mai mare greșeală și te poate costa viața

Ce trebuie să faci cu frunzele de cartof dacă vrei recoltă bogată. Soluția recomandată de agricultori

Reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România au cerut suspendarea lansărilor până la finalizarea unui studiu de impact asupra precipitațiilor. Însă studiul nu a fost nici măcar demarat. Mai grav este că această decizie pare a fi influențată de o combinație periculoasă între zvonuri, teorii neverificate și lipsa unei abordări proactive din partea autorităților.

În paralel, mesajele care circulă în spațiul online, în special pe rețele sociale, contribuie la alimentarea ideii că sistemul antigrindină ar „alunga ploile” sau ar „usca norii”. Aceste afirmații, lipsite de bază științifică, nu doar că induc în eroare opinia publică, dar riscă să influențeze politici agricole cu efecte pe termen lung.

Neglijarea științei în favoarea presiunii publice

Fără un cadru clar de reglementare și fără o reacție fermă bazată pe cercetare, autoritățile dau semnalul periculos că deciziile strategice pot fi ghidate de percepții subiective și influențate de campanii de dezinformare. În timp ce marile exploatații agricole au polițe de asigurare și capacitate de negociere, micii fermieri sunt cei care resimt cel mai grav lipsa unei protecții reale.

Sistemul Național Antigrindină a fost unul dintre puținele mecanisme funcționale care ofereau o formă de apărare în fața dezastrelor naturale. Oprirea sa fără o alternativă implementată, în plin sezon agricol, lasă loc nu doar pierderilor economice, ci și unei crize de încredere în capacitatea statului de a gestiona politicile agricole într-un context tot mai vulnerabil la schimbările climatice.

Acolo unde nu există politici clare, studiile întârzie, iar autoritățile se tem să comunice, dezinformarea găsește spațiu de creștere. Iar în 2025, acest vid de acțiune și informație riscă să lovească exact acolo unde România este deja fragilă: în agricultura de subzistență și în comunitățile rurale care nu își permit luxul de a munci în zadar.