Secretele ascunse ale Banatului: cum au fost descoperite primele „uzine” de fier preistorice

O nouă descoperire arheologică scoate la lumină trecutul industrial neștiut al Banatului. Arheologii Muzeului Naţional al Banatului (MNB), implicați în cercetările preventive din cadrul proiectului de reabilitare feroviară Timișoara Est – Lugoj, au scos la iveală o serie de cuptoare de purificare a fierului, vechi de mii de ani. Este pentru prima oară când se descoperă o asemenea infrastructură proto-industrială în vestul țării.

Această descoperire vine să completeze o imagine complexă a locuirii umane în Banat, arătând cum oamenii s-au adaptat constant la mediu, dar și cum au dezvoltat metode eficiente de prelucrare a resurselor naturale. Surprinzător este și faptul că tehnologia descoperită în aceste situri pare să fi fost constantă de-a lungul secolelor, semn că eficiența sa a făcut inutilă orice schimbare.

Cuptoarele de fier din epoca uitată

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei descoperiri este lipsa totală a urmelor de locuire în apropierea cuptoarelor. Asta i-a determinat pe arheologi să presupună că aveau de-a face cu adevărate centre de extracție sezonieră, în care oamenii veneau doar pentru a purifica minereul de fier, fără a trăi acolo permanent. Aceste „zone industriale” preistorice au fost găsite în apropierea sitului de la Pădurea Verde, iar analizele preliminare sugerează că ar data din prima parte a mileniului I î.Hr.

Mai mult, au fost găsite și lingouri de fier, ceea ce susține ideea că produsul obținut era destinat comerțului. Forma acestora indică o standardizare a producției, fapt rar întâlnit în astfel de epoci timpurii. Procesul tehnologic folosit, de reducere a minereului prin ardere în cuptoare, este surprinzător de apropiat de cel modern, ceea ce subliniază ingeniozitatea comunităților care populau zona în urmă cu aproape trei milenii.

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

Banatul de câmpie a fost dintotdeauna un spațiu dominat de ape – Bega și Timișul formau, înainte de regularizare, o rețea haotică de brațe care inundau frecvent zona. Oamenii locuiau temporar pe grinduri formate din aluviuni, pe care le abandonau după o vreme, mutându-se pe altele. Acest tip de locuire sezonieră este prezent de la neolitic până în epoca medievală, cu excepția unor perioade stabile, precum neoliticul sau bronzul mijlociu, când apar așezări durabile.

Cercetările arheologice din localități precum Remetea Mare, Ghiroda, Izvin sau Suștra au dezvăluit o constanță în modul în care comunitățile s-au raportat la mediu: locuințe semi-îngropate, gropi de provizii, și mai ales o economie adaptată la resursele locale. În situl de la Suștra, de exemplu, au fost găsite mai multe cuptoare de ceramică, indicând o diversificare a ocupațiilor și o specializare în funcție de necesități.

Fauna dispărută și alimentația din preistorie

O parte fascinantă a cercetărilor din Banat este legată de descoperirile faunistice. Arheologii biologi au găsit urme de castori, broaște țestoase, pești răpitori și chiar urme de cămile – ultimele, într-un context urban medieval, indicând conexiuni comerciale cu Orientul. În zona Dudeștii Vechi, s-au descoperit gropi neolitice pline cu carcase de țestoase și scoici, semn că acestea reprezentau o sursă importantă de hrană, mai ales vara, când apele scădeau și captura era mai ușoară.

Se presupune că, din carapacele de țestoasă, oamenii făceau piepteni sau vase, ceea ce arată o utilizare integrală a resurselor disponibile. Este impresionant să vezi cum comunități atât de vechi reușeau să valorifice mediul într-un mod sustenabil, chiar dacă neintenționat. Astăzi, multe dintre aceste specii sunt protejate, iar capturarea lor este considerată braconaj.

Această descoperire unică nu doar rescrie istoria regiunii Banat, dar arată cât de sofisticate erau comunitățile străvechi în relația lor cu mediul și cu tehnologia. Poate părea surprinzător, dar în vestul României se afla un adevărat centru industrial cu mii de ani înainte de Revoluția Industrială. Iar povestea acestor cuptoare abia începe.