Raport oficial: Educația românească produce absolvenți slab pregătiți, cu competențe reduse, într-un sistem marcat de un abandon școlar ridicat și un nivel alarmant de analfabetism funcțional

Educația românească, mai ales în zona învățământului preuniversitar, produce absolvenți slab pregătiți, cu competențe reduse, într-un sistem marcat de un abandon școlar ridicat și un nivel alarmant de analfabetism funcțional.

Concluzia apare într-un raport recent, prezentat de ministrul Educației, Daniel David, care avertizează că aceste deficiențe nu sunt doar probleme sociale, ci și riscuri directe la adresa securității naționale.

Documentul se intitulează „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)” și este o analiză asumată personal de ministrul Educației.

Nu este un act guvernamental, dar oferă o imagine detaliată asupra stării actuale a sistemului educațional și asupra direcțiilor în care trebuie reformat.

Cât de des trebuie fertilizată grădina de legume: regula de aur pe care grădinarii o respectă mereu

Horoscopul zilei de sâmbătă, 21 iunie. Nativii Leu vor fi în centrul atenţiei

În școli se pierd competențele cheie. Tinerii ies nepregătiți pentru viață

Potrivit raportului, învățământul obligatoriu – de la grădiniță și până la finalul liceului – ar trebui să asigure dezvoltarea celor opt competențe-cheie esențiale pentru formarea unor cetățeni activi, bine pregătiți profesional și mulțumiți de viața lor. În realitate, sistemul actual eșuează în această misiune.

Absolvenții nu sunt integrați eficient pe piața muncii și nu sunt pregătiți pentru învățarea pe tot parcursul vieții, așa cum impune societatea modernă.

Raportul propune o regândire a educației încă de la vârsta antepreșcolară și pune accent pe înțelegerea procesului prin care se generează cunoașterea – nu doar pe acumularea de informații. Elevii ar trebui să înțeleagă mecanismele științifice prin care se construiesc cunoștințele, pentru a se putea adapta în timp și pentru a nu deveni prizonierii unor informații depășite.

România produce prea puțină cunoaștere. Sistemul de cercetare e depășit și ineficient

Raportul atrage atenția și asupra sistemului național de cercetare, care este descris ca fiind fragmentat, greu de coordonat și slab finanțat. Deși România este a șasea țară din UE ca populație, produce puțină cunoaștere științifică, iar și mai puțin din aceasta este de concepție românească sau cu adevărat valoroasă. Multe dintre resurse sunt risipite, iar suprapunerile dintre instituții frânează dezvoltarea reală.

Documentul avertizează și asupra fenomenului de „brain drain” – pierderea cercetătorilor valoroși în favoarea altor țări. Propunerile de reformă vizează o arhitectură nouă pentru sistemul CDI (cercetare-dezvoltare-inovare), bazată pe misiuni clare, cooperare între instituții și un nivel mai mare de competitivitate. Accentul cade pe dezvoltarea resursei umane, care ar trebui să fie mai bine finanțată și mai motivată.

În concluzie, raportul ministrului Daniel David arată că educația și cercetarea din România trebuie regândite radical, nu doar pentru a produce performanță, ci pentru a nu deveni puncte vulnerabile în securitatea națională a țării.