Prima aeronavă din istorie care a zburat deasupra Polului Nord. Povestea faimosului dirijabil Norge și o expediție de neuitat

În zorii secolului XX, când aviația era încă la începuturile sale, iar hărțile regiunilor polare erau pline de spații albe, o mână de oameni curajoși s-au avântat în necunoscut pentru a cuceri cele mai inaccesibile puncte ale planetei.

Visul unui pionier polar: Amundsen și obsesia zborului deasupra lumii înghețate

Printre acești pionieri s-a numărat și norvegianul Roald Amundsen, un nume deja faimos după ce reușise să atingă Polul Sud în 1911.

Însă spiritul său explorator nu se mulțumea cu o singură realizare istorică. În anii ’20, Amundsen a decis că e timpul să cucerească și Polul Nord, de data aceasta nu pe jos sau cu sania, ci din aer.

Pe 12 mai 1926, visul său s-a împlinit. În fruntea unei echipe internaționale și la bordul unui dirijabil semirigid fabricat în Italia, numit Norge, Amundsen a realizat primul survol incontestabil al Polului Nord.

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

A fost o expediție plină de obstacole tehnice, tensiuni umane și pericole climatice, dar care avea să rămână în istorie drept una dintre cele mai ambițioase și importante aventuri ale vremii.

Dirijabilul Norge, o capodoperă inginerească pentru vremuri dificile

Dirijabilul Norge nu a fost o simplă aeronavă, ci rezultatul unei colaborări internaționale. Proiectat de inginerul italian Umberto Nobile, dirijabilul a fost primul de tip semirigid construit de acesta.

În contextul entuziasmului general față de potențialul dirijabilelor, utilizate pentru transport, explorare și chiar război, Amundsen și colaboratorul său, Hjalmar Riiser-Larsen, au ales această variantă pentru misiunea polară.

Decizia lor a fost motivată de capacitatea unui dirijabil de a transporta un echipaj numeros și echipamente într-un mediu unde aeronavele convenționale nu puteau opera.

Aeronava, numită inițial N-1, a fost cumpărată de la guvernul italian pentru 75.000 de dolari, cu un acord ca aceasta să fie răscumpărată ulterior pentru 46.000.

Costurile mari ale expediției au fost susținute, în parte, de celebrul explorator american Lincoln Ellsworth, care a contribuit cu 100.000 de dolari în schimbul unui loc în echipaj. Restul banilor au venit din partea Aeroclubului Norvegiei, semn că întreaga națiune susținea proiectul.

După mai multe modificări tehnice necesare adaptării la condițiile extreme din zona arctică, aeronava a fost predată norvegienilor la 29 martie 1926, pe aerodromul Ciampino din Roma.

Cu această ocazie festivă, la care a asistat inclusiv Benito Mussolini, dirijabilul a fost botezat simbolic Norge – Norvegia, în limba țării natale a lui Amundsen.

Norge, la decolarea de pe aeroportul italian Ciampino. Foto Wikipedia

Călătoria istorică spre tărâmul înghețat

Pe 11 mai 1926, Norge și echipajul său, format din 16 persoane, inclusiv Amundsen, Umberto Nobile, Riiser-Larsen, Lincoln Ellsworth și câinele Titina, mascota expediției, au decolat din Ny-Ålesund, un mic oraș minier de pe insula Spitsbergen, în Arhipelagul Svalbard.

Aceasta era ultima etapă a unei călătorii transpolare îndrăznețe, care avea să străbată calota glaciară între Europa și America de Nord.

După ore de zbor deasupra unor întinderi de gheață nesfârșite, în dimineața zilei de 12 mai, la ora 01:25, dirijabilul a ajuns deasupra Polului Nord geografic.

Din cauza condițiilor dificile de aterizare și a riscurilor, echipajul nu a coborât, ci a lansat în aer steagurile celor trei națiuni implicate: Norvegia, Italia și Statele Unite ale Americii.

Acest gest simbolic marca în premieră un moment de unitate internațională în cucerirea uneia dintre cele mai inospitaliere regiuni ale planetei.

În ciuda succesului, tensiunile dintre Amundsen și Nobile au început să iasă la suprafață. Cei doi aveau viziuni diferite asupra modului în care expediția trebuia condusă, iar aceste neînțelegeri aveau să influențeze și viitoarele proiecte ale lui Nobile.

Obstacole, furtuni și finalul neașteptat al expediției

La doar o zi după survolul Polului, echipajul a încercat o aterizare în Wainwright, Alaska. Însă o furtună puternică a deviat cursul aeronavei, iar aceasta a ajuns deasupra Siberiei, înainte de a reveni în spațiul aerian al Alaskăi. Cu toate că poziția exactă a dirijabilului nu era cunoscută, echipajul a decis că o aterizare de urgență era necesară.

Astfel, pe 14 mai 1926, după aproape trei zile în aer, Norge a atins pământul în apropiere de satul Teller, în Alaska. Expediția se încheia cu bine, dar aeronava suferise deteriorări semnificative.

Planurile inițiale prevedeau trimiterea dirijabilului înapoi în Italia pentru reparații, însă acest lucru nu s-a mai concretizat. Componentele lui Norge au fost dezmembrate și împrăștiate în diverse locații, fără a mai fi reasamblate vreodată.

Moștenirea lăsată de zborul Norge

Zborul dirijabilului Norge peste Polul Nord a fost o realizare majoră în istoria aviației și a explorărilor polare. Spre deosebire de alte tentative anterioare, această expediție este considerată de comunitatea științifică drept prima traversare aeriană incontestabilă a Polului Nord.

Alte încercări, precum cele ale lui Frederick Cook sau Robert Peary, fuseseră puse sub semnul întrebării din cauza lipsei dovezilor solide.

Pentru Roald Amundsen, această misiune a fost ultima mare expediție reușită. În 1928, el avea să-și piardă viața în încercarea de a-l salva pe Umberto Nobile, după ce acesta s-a prăbușit cu un alt dirijabil în zona arctică.

Ironia sorții a făcut ca rivalitatea dintre cei doi să fie încheiată de o tragedie, iar Amundsen să-și găsească sfârșitul în slujba unui fost colaborator.

Pe de altă parte, dirijabilul Norge rămâne un simbol al cooperării internaționale, al curajului și al inovației tehnologice. Povestea sa nu este doar despre cucerirea unui punct geografic, ci despre depășirea limitelor umane și despre dorința de a înțelege lumea dincolo de orizonturi înghețate.

Expediția dirijabilului Norge din mai 1926 nu este doar o pagină spectaculoasă în cartea explorărilor polare, ci și o lecție despre ambiție, colaborare și risc. Îmbinând curajul uman cu inovația inginerească, acest zbor a marcat o premieră mondială și a rămas un reper de neegalat în istoria aviației.

Deși sfârșitul aeronavei a fost unul trist, moștenirea ei trăiește prin povestea celor care au înfruntat ghețurile nordului pentru a deschide o nouă eră a descoperirilor.