Moscova vrea oprirea focului în Ucraina. De ce a decis Vladimir Putin un armistițiu de trei zile

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni instituirea unui armistițiu de trei zile, în perioada 8–10 mai, relatează Le Monde.

Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina

Federația Rusă urmează să declare armistițiul începând din noaptea de 7 spre 8 mai, până în noaptea de 10 spre 11 mai, a precizat liderul de la Kremlin, în contextul comemorării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Rusia solicită ca „partea ucraineană să se alăture armistițiului cu ocazia Zilei Victoriei”.

„Forțele armate ruse vor răspunde în mod adecvat și eficient în cazul în care partea ucraineană va încălca armistițiul”, avertizează Kremlinul, potrivit News.ro.

Aflat într-o vizită în Brazilia, la o reuniune BRICS, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut luni recunoașterea internațională a regiunilor ucrainene anexate de Moscova, inclusiv a peninsulei Crimeea, ca o condiție pentru o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, transmit EFE și AFP. Lavrov a reiterat astfel poziția maximalistă a Rusiei privind încheierea războiului.

Mușcatele – cele 6 avantaje pentru care sunt cea mai bună alegere pentru balcon și grădină

Horoscopul zilei de marți, 13 mai 2025. Zodia care va avea parte de necazuri, ghinionul nu-i dă pace

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este pregătită să înceapă negocieri cu Ucraina, în contextul în care președintele american Donald Trump sugerase recent că Vladimir Putin ar putea să nu fie interesat de oprirea conflictului.

„Este imperativ ca Crimeea, Sevastopol, Republica Populară Donețk, Republica Populară Lugansk, Herson și Zaporojie să fie recunoscute pe plan internațional ca aparținând Rusiei”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat publicației braziliene O’Globo.

Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului

Lavrov a subliniat că, pe lângă recunoașterea teritoriilor anexate, Rusia cere și neutralitatea Ucrainei, în conformitate cu Declarația privind suveranitatea de stat a Ucrainei din 1990, ceea ce ar interzice aderarea acesteia la alianțe militare precum NATO.

Ministrul rus de Externe a mai cerut abrogarea legislației adoptate de Kiev după 2014, care, în opinia Moscovei, persecută „tot ce este rusesc” — de la limbă și cultură, până la mass-media, tradiții și Biserica Ortodoxă afiliată Patriarhiei Moscovei.

În plus, Lavrov a declarat că pe ordinea de zi a Moscovei rămân „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, ridicarea sancțiunilor, a plângerilor juridice și a mandatelor de arestare, precum și returnarea activelor rusești înghețate în Occident”.

„Vom încerca, de asemenea, să obținem garanții de securitate fiabile pentru Rusia în fața amenințărilor generate de activitățile ostile ale NATO, ale Uniunii Europene și ale anumitor state membre la frontierele noastre occidentale”, a adăugat el, conform TASS.