Medicul cu sânge albastru, boierul cu ”origini nesănătoase” care a salvat milioane de vieți. Povestea doctorului Matei Balș și a celui mai cunoscut spital de boli infecțioase din România

În istoria medicinei românești, puține nume reușesc să se impună cu aceeași forță și reverberație precum cel al doctorului Matei Balș. Descendent al unor familii boierești de prestigiu, dar și un pionier al științei medicale moderne, Balș a fost un om al contrastelor: aristocrat într-un regim care persecuta elitele, dar și un cercetător devotat, care a salvat vieți și a format generații de medici. Moștenirea sa este astăzi onorată prin Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, una dintre cele mai importante instituții medicale din România.​

Savantul cu ”origini nesănătoase”, un medic de viță nobilă

Prima jumătate a secolului XX a fost un moment de efervescență intelectuală pentru România. În această perioadă au strălucit nume precum Brâncuși, Coandă, Eliade sau Enescu, dar și figuri marcante ale științei și medicinei, printre care se regăsește și profesorul Matei Balș.

Născut în 1905, la București, într-o familie boierească cu o genealogie impresionantă, Balș a fost fiul lui George Balș și al Marietei Știrbey.

Din partea mamei, era descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar din partea tatălui, nepot al lui Dimitrie Sturdza-Miclăușanu, fost ministru și apropiat al lui Cuza și Carol I.

Trei zodii care încep săptămâna cu vești excelente legate de bani. De luni, 19 mai 2025, vin surprize financiare

Horoscop zilnic 17 mai 2025. O zodie are parte de o veste neașteptată în dragoste, alta riscă o decizie impulsivă

Această moștenire nobilă nu i-a netezit drumul, mai ales într-o Românie care, după venirea la putere a regimului comunist, a început o campanie de epurare împotriva celor cu „origine nesănătoasă”.

Totuși, înainte ca valul ideologic să lovească, tânărul Balș a urmat o traiectorie academică impecabilă: a absolvit Facultatea de Medicină din București în 1930 și a urmat cursuri de specializare în bacteriologie la prestigiosul Institut Pasteur din Paris.

Vezi și: Al treilea frate Minovici. Povestea lui Ștefan, faimosul chimist care a devenit pionierul farmaciei românești

S-a întors în țară și a fost ucenicul unchiului său, celebrul microbiolog Ioan Cantacuzino

După ce și-a desăvârșit studiile în Franța, Matei Balș a revenit în România, unde a avut privilegiul de a lucra cu unchiul său, savantul Ioan Cantacuzino, unul dintre cei mai importanți microbiologi din istoria medicinei românești.

Această colaborare i-a consolidat formarea profesională și i-a oferit acces la cercetare de înalt nivel, într-o perioadă în care știința românească era într-o continuă ascensiune.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1942, Balș a fost numit șeful unui spital militar pe Frontul de Est.

Experiențele din acea perioadă aveau să-i întărească vocația de medic dedicat și cercetător pasionat, dar și să-i aducă mai târziu probleme în fața noii orânduiri politice.

Vezi și: A crescut fără tată, l-a avut mentor pe Ioan Cantacuzino, a tratat soldații de holeră și a creat primul centru de depistare a tuberculozei din România. Marius Nasta, părintele ftiziologiei moderne românești

Epurarea comunistă: între marginalizare și perseverență

După instalarea regimului comunist în România, începând cu sfârșitul anilor ’40, Matei Balș a fost privit cu ostilitate de noile autorități. Faptul că provenea dintr-o familie aristocratică a fost considerat un „păcat de neiertat”.

Fratele său, Alexandru Balș, a fost arestat și condamnat pentru presupuse „crime de înaltă trădare”, sfârșind tragic în detenție la închisoarea din Pitești, fără tratament medical, în chinuri cumplite.

Mărturiile scriitorului și fostului deținut politic Ion Ioanid vorbesc despre cruzimea cu care regimul a tratat astfel de cazuri.

În aceste condiții, doctorul Balș a fost îndepărtat din învățământul medical, fiind catalogat drept „bestie moșierească”.

A fost nevoit să accepte statutul de profesor asociat, lucrând cu o echipă restrânsă și fără acces la resursele academice corespunzătoare. Abia în 1956, după ani de marginalizare, i s-a permis să redevină profesor titular la Facultatea de Medicină din București.

Recunoaștere profesională și contribuții științifice

Odată cu relaxarea regimului în anii ’60, cariera sa a cunoscut o revenire spectaculoasă. În 1962 a fost numit decan al Facultății de Medicină din București, funcție pe care a deținut-o timp de un deceniu.

În această calitate, a promovat inovația în educația medicală și a înființat discipline noi, cum ar fi bacteriologia clinică.

De asemenea, a desfășurat cercetări importante în domeniul bolilor infecțioase și al virologiei, publicând sute de lucrări științifice în reviste de prestigiu din țară și din străinătate.

A fost membru al Academiei de Medicină și al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Marea Britanie, iar competența sa profesională era unanim recunoscută.

În cazurile medicale dificile, infecționiștii apelau la opinia sa, iar expresia „chemați-l și pe domnul doctor Balș” devenise proverbială în lumea medicală.

Unul dintre momentele notabile ale carierei sale a fost descoperirea unui tratament pe bază de nitrofuran, eficient împotriva febrei tifoide. Pentru această contribuție, guvernul comunist i-a acordat Premiul de Stat clasa I, o ironie amară, având în vedere persecuțiile suferite anterior.

Vezi și: ”Noul Pantelimon”, spitalul tuturor românilor de la Podul Mogoșoaiei până la Podul Târgului de Afară. Cum a luat naștere Spitalul Colentina din București 

Matei Balș, omul din spatele medicului

Pe plan personal, Matei Balș a fost căsătorit cu Lucia Cantacuzino, în 1936, la Iași. Au avut doi copii, o fată pe nume Marina, care a devenit arhitect, și un băiat pe nume Ion, de profesie inginer, ambii stabiliți în Elveția.

Familia Balș a trăit între suferința provocată de represiunea politică și realizările profesionale care au influențat medicina românească pentru generații întregi.

În ciuda greutăților și a unei vieți marcate de inegalități și nedreptăți, Matei Balș și-a păstrat demnitatea și și-a urmat chemarea.

A avut curajul să se exprime deschis împotriva incompetenței birocratice și să critice absurditățile sistemului administrativ.

„M-am luptat adesea cu morile de vânt… cu puterea incompetenţei şi iresponsabilităţii unor persoane”, spunea el într-unul dintre textele sale.

Matei Balș a murit în 1989, la Geneva, din cauza unui anevrism. A fost un destin încheiat cu puțin timp înainte ca regimul care l-a persecutat să se prăbușească.

Cel mai important institut de boli infecțioase din România îi poartă numele

Numele lui Matei Balș a fost ales să definească unul dintre cele mai importante spitale de boli infecțioase din România, Institutul „Matei Balș” din București.

Această instituție, aflată în prima linie în lupta împotriva epidemiilor, de la HIV până la pandemia de COVID-19, duce mai departe spiritul și valorile marelui clinician.

Balș nu a fost doar un medic excepțional, ci și un simbol al rezistenței intelectuale și profesionale într-o epocă ostilă elitelor.

A dovedit că excelența nu poate fi redusă la tăcere de ideologie și că vocația medicală, atunci când este autentică, devine de neînvins.

Prin tot ce a făcut, doctorul Matei Balș a reușit nu doar să salveze mii, poate milioane de vieți, ci și să inspire generații întregi de medici, cercetători și studenți. A rămas în istoria României ca un model de curaj, profesionalism și umanism, un aristocrat al medicinei, în sensul cel mai profund al cuvântului.

Vezi și: