Istoria lui Cristofor Columb, descoperitorul Lumii Noi: de la băiatul timid pasionat de povești marinărești la cel mai cunoscut explorator din istorie

Pe 20 mai 2025 se împlinesc 519 ani de la moartea celui mai faimos explorator al tuturor timpurilor, navigatorul spaniol de origine italiană Cristofor Columb, cunoscut pentru descoperirea Lumii Noi.

Copilăria și influențele timpurii ale lui Cristofor Columb

Cristofor Columb, figura emblematică a Epocii Marilor Descoperiri, s-a născut în anul 1451 în orașul Genova, aflat în nord-vestul Italiei. Provenea dintr-o familie modestă, tatăl său, Domenico Colombo, fiind negustor de lână și proprietar al unei mici prăvălii în Genova și Savona, unde vindea în principal brânzeturi.

Mama sa, Susanna Fontanarossa, a crescut patru băieți și o fată: Bartolomeo, Giovanni Pellegrino, Giacomo și Bianchinetta. Din această familie, Bartolomeo, fratele mai mare al lui Cristofor, avea să joace un rol esențial în viața acestuia, prin influența pe care a exercitat-o asupra lui.

Bartolomeo deținea un atelier de cartografie în Lisabona, un centru vital pentru navigatorii vremii. Într-un context istoric marcat de dorința de explorare și descoperire, asemenea ateliere deveniseră extrem de importante.

Irinel Columbeanu, de negăsit. De ce nu ar putea fi contactat fostul afacerist de nimeni? Declaraţia făcută de reprezentanţii azilului în care locuieşte

Cazul „Teodora Marcu” se repetă, în Prahova. O tânără gravidă, ucisă de concubin de faţă cu cei doi copii. Ce spune IPJ Prahova

Marinarii din întreaga Europă, inspirați de relatările îndoielnice, dar fascinante, ale lui Marco Polo despre Orientul Îndepărtat, căutau hărți pentru a porni în propriile expediții.

Cartografia, o știință în dezvoltare în secolele XIV-XV, era o afacere profitabilă, iar Bartolomeo își câștiga existența din producerea acestor instrumente indispensabile.

Columb, fascinat încă din copilărie de poveștile despre aventurile maritime pe care fratele său i le spunea, a luat o decizie curajoasă: la vârsta de 15 ani, s-a alăturat Marinei Comerciale Portugheze.

A navigat mai întâi în apele Mediteranei, în Marea Ligurică și Marea Tireniană, învățând bazele navigației. Însă prima lui aventură reală în Oceanul Atlantic, în largul insulei Madeira, a fost momentul de cotitură care i-a alimentat visul: să descopere o nouă rută spre Asia.

Formarea ca navigator și primii ani în Lisabona

În 1476, Columb supraviețuiește unui naufragiu în apropierea Capului Sfântului Vicențiu, în sudul Portugaliei. În urma acestui eveniment dramatic, se stabilește la Lisabona, unde, alături de fratele său, își continuă activitatea de cartograf.

Totuși, munca principală a lui Columb nu era desenarea de hărți, ci aceea de antreprenor maritim. El era cel care organiza expedițiile pentru alți navigatori, calculând necesarul de alimente, apă, arme și alte resurse pentru călătoriile lungi pe mare.

În 1477, călătorește în Islanda și Irlanda, o experiență importantă în consolidarea cunoștințelor sale despre navigația în Atlantic. Ulterior, devine agent comercial pentru firma genoveză Centurioni, implicându-se în comerțul cu zahăr, un produs extrem de valoros în acea perioadă.

În 1479, viața lui ia o altă turnură semnificativă. Columb o întâlnește pe Felipa Moniz, fiica fostului guvernator al insulei Porto Santo, Bartolomeo Perestrello. Zestrea Felipei includea documente rare și valoroase: hărți și portulane ale Atlanticului.

Biograful Bartolome de las Casas susține că aceste documente i-au trezit lui Columb o curiozitate și mai mare în privința lumilor necunoscute și i-au oferit cunoștințele necesare pentru a înțelege practicile de navigație ale portughezilor, care explorau deja Coasta Guineei și arhipelagurile africane.

Vezi și: Noi dovezi despre originile lui Cristofor Columb: A fost evreu spaniol?

Experiența africană și inspirația portugheză

Între 1482 și 1485, Columb călătorește în Africa de Vest, ajungând pe Coasta de Aur (actuala Ghana) și în regiunile din jurul fortului Elmina.

Acolo, interacționează cu navigatorii portughezi, de la care învață despre curenții și vânturile din Atlantic, aspecte cruciale pentru o călătorie spre vest. Totodată, este martor la începuturile infamului comerț cu sclavi, în care europenii începeau să se implice activ.

Această perioadă coincide cu avântul dat de prințul Henric Navigatorul progreselor în domeniul maritim. Sub patronajul său, portughezii reușiseră să treacă de Capul Bojador, să exploreze Rio de Oro, Capul Verde și, în final, să atingă Capul Bunei Speranțe în 1488, prin expediția lui Bartolomeo Dias.

Toate aceste realizări i-au demonstrat lui Columb că, prin perseverență și pricepere, necunoscutul putea fi cucerit. În plus, zvonurile despre existența unor insule misterioase, obiecte aduse de curenți dinspre vest și povești despre ființe ciudate care ar fi apărut din ocean i-au întărit convingerea că între Europa și Asia putea exista o rută directă pe mare.

Sprijinul obținut și începutul expediției

Columb nu a fost însă imediat susținut. Proiectul său a fost respins pe rând de regele Portugaliei, Joao al II-lea, de regele Angliei, Henric al VII-lea, și de Curtea Franceză. Totuși, în Spania, după încheierea Reconquistei în 1492, când regii catolici Ferdinand de Aragon și Isabela de Castilia au recucerit Granada, atenția acestora s-a îndreptat către noi oportunități de extindere a influenței.

Convins de argumentele vistiernicului Luis de Santangel, regele Ferdinand decide să sprijine planul lui Columb. În urma unui acord, navigatorul primește titlurile de amiral, vicerege și guvernator general al teritoriilor descoperite, precum și dreptul de a păstra 10% din toate profiturile realizate.

Astfel, la 3 august 1492, Cristofor Columb pleacă din portul Palos de la Frontera, însoțit de trei corăbii: Santa Maria, Pinta și Niña. Expediția avea scopul clar de a ajunge în Asia, dar avea să schimbe pentru totdeauna cursul istoriei.

Primul explorator care a documentat descoperirea Lumii Noi

Călătoria s-a desfășurat cu dificultăți: vreme schimbătoare, presiunea echipajului și teama necunoscutului au pus în pericol expediția.

Între 2 și 6 octombrie, corăbiile se apropie de uscat, urmărind zborul păsărilor. Însă, membrii echipajului, în special cei de pe Pinta, amenință cu revolta din cauza lipsei de rezultate.

În zorii zilei de 12 octombrie 1492, Martin Alonso Pinzon, căpitanul navei Pinta, zărește pământul. Era insula Guanahani, pe care Columb o revendică în numele coroanei spaniole și o redenumește San Salvador. El crede că a ajuns în Asia, dar în realitate, a pășit pe un nou continent.

Columb explorează insulele Bahamas timp de două săptămâni, luând la bord mai mulți băștinași taino, cu intenția de a-i aduce în Spania pentru a fi învățați limba castiliană și creștinismul.

Aceștia îl îndrumă către Cuba, despre care spun că este mare și bogată. Columb crede că este Cipango, adică Japonia. Când trimite o solie în interiorul insulei, speră să găsească o mare capitală asiatică. În schimb, descoperă sate simple, cu locuitori pașnici.

Într-o însemnare din jurnalul său, datată 19 octombrie 1492, Columb recunoaște că nu se oprește prea mult în fiecare loc, dorind să exploreze cât mai mult și să se întoarcă în Spania cu vești despre aur și mirodenii. Dorința sa de glorie și bogăție devine evidentă.

Vezi și: Ce etnie avea Cristofor Columb. Experții au analizat încă o dată rămășițele celui care a descoperit America și noi detalii importante ies la lumină

Moștenirea unei descoperiri epocale

Prima călătorie a lui Columb a fost doar începutul. Urmau alte trei expediții, în care avea să exploreze Antilele, America Centrală și America de Sud. Deși nu a pus niciodată piciorul pe continentul nord-american propriu-zis și nu a înțeles niciodată că a descoperit un „Lume Nouă”, impactul descoperirilor sale a fost uriaș.

În ciuda controverselor ulterioare privind tratamentul indigenilor și consecințele colonizării, Cristofor Columb rămâne o figură centrală a istoriei. A inspirat generații întregi de exploratori, a schimbat percepția europenilor asupra lumii și a declanșat un val de expediții care avea să transforme planeta pentru totdeauna.

De la băiatul timid din Genova, care asculta povești marinărești cu ochii mari, la amiralul care a traversat Atlanticul și a descoperit un continent necunoscut Europei medievale, Cristofor Columb întruchipează spiritul curajului, al visului și al voinței umane de a păși dincolo de granițele cunoscute.

Descoperirea sa, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, marchează un moment de cotitură în istoria lumii – începutul unei noi epoci, a Lumii Noi.