Facebook și Instagram susțin economia fraudelor online: 70% dintre noii clienți ar fi șarlatani. „Un rai al escrocheriilor de pe internet”

O investigație de amploare realizată de Wall Street Journal scoate la iveală acuzații grave la adresa gigantului Meta, compania care deține Facebook și Instagram. Potrivit unui document intern al companiei, consultat de jurnaliștii americani, în anul 2022, 70% dintre noii clienți care au cumpărat spațiu publicitar pe platforme promovau înșelătorii, produse ilegale sau de calitate îndoielnică.

Termenii folosiți în raport sunt cât se poate de direcți: Meta este descrisă drept „un pilon al economiei globale a fraudelor pe internet”, o acuzație care pune sub semnul întrebării capacitatea și voința companiei de a-și controla ecosistemul publicitar. În replică, Meta susține că datele sunt „învechite” și că, între timp, compania ar fi crescut semnificativ investițiile în combaterea fenomenului.

Publicitate care hrănește rețelele de escroci

Fraudele de pe Facebook și Instagram nu sunt o noutate, dar amploarea lor este acum mai clară. Escrocheriile merg de la comentarii automate la postări sponsorizate înșelătoare, care promovează produse false, campanii caritabile inexistente sau reduceri fictive. Unele folosesc fără permisiune imaginea unor celebrități — cum a fost cazul actorilor Jamie Lee Curtis sau Brad Pitt — pentru a părea credibile.

Un exemplu concret din ancheta Wall Street Journal este cel al unei mici afaceri de bricolaj din SUA, Half-Off Wholesale, al cărei logo și produse au fost folosite fraudulos în peste 4.400 de reclame false. Între timp, compania reală postase doar 15 reclame autentice. Recenziile negative primite de la victimele înșelătoriilor au fost lăsate, în mod ironic, pe pagina oficială, afectând reputația firmei reale.

Plantele de apartament care nu au nevoie de niciun strop de pământ. Cresc doar în apă

Cum să scapi de țânțari dacă stai la curte. Ai nevoie doar de câteva cuburi de bicarbonat de sodiu

„Scamdemia” globală și rețelele de exploatare

Potrivit anchetei, o mare parte din aceste înșelătorii își au originea în Asia de Sud-Est, regiune descrisă drept un adevărat „laborator global al escrocheriilor online”. Aici, mii de persoane sunt recrutate — uneori sub amenințarea violenței — pentru a lucra în call center-uri sau ferme digitale, unde sunt forțați să administreze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing.

Procurorul Erin West, din comitatul Santa Clara (California), afirmă că Meta are capacitatea de a combate eficient aceste rețele, dar „este reticentă în a impune reguli mai stricte, de teamă că va pierde venituri din publicitate”. Un raport al US Institute for Peace, la care a contribuit și Erin West, descrie fenomenul drept o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavie modernă.

Meta se apără: „Am investit în combaterea fraudelor”

Într-un răspuns trimis publicației americane, un purtător de cuvânt al Meta a afirmat că firma a intensificat lupta împotriva conținutului fraudulos, inclusiv prin implementarea unor sisteme de recunoaștere facială, alerte pentru utilizatori, colaborări cu bănci și firme private pentru depistarea schemelor înșelătoare.

Totuși, potrivit documentelor analizate de WSJ, Meta aplică sancțiuni publicitarilor în mod lent și permisiv: până la 32 de avertismente pot fi emise înainte ca un cont să fie blocat definitiv, iar în unele cazuri, doar după ce angajați ai Meta semnalează nereguli în mod direct. Motivul? Peste 160 de miliarde de dolari au fost încasați de Meta doar anul trecut din publicitate — un motiv suficient, spun criticii, pentru ca platforma să evite reguli stricte care ar descuraja cumpărătorii de reclame.

Un model economic bazat pe înșelătorii?

Meta se apără și susține că documentul pe care se bazează acuzațiile este vechi, iar între timp compania ar fi făcut progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat că a închis peste 2 milioane de conturi legate de fraude organizate, iar aproape 70% dintre acestea au fost detectate în mai puțin de o săptămână de la creare.

Totuși, criticii subliniază că Meta continuă să nu-și asume responsabilitatea legală pentru conținutul promovat de utilizatori, invocând protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane privind comunicațiile, care exonerează platformele de responsabilitate pentru conținutul publicat de terți.

Cu toate acestea, tonul din ce în ce mai vehement al anchetelor și rapoartelor independente sugerează că presiunea asupra Meta ar putea crește, inclusiv la nivel legislativ. Pentru moment însă, realitatea este una incomodă: fraudele digitale nu doar că prosperă pe platformele Meta, dar par a fi, cel puțin parțial, tolerate.