01 mart. 2025 | 11:16

Facebook promovează discriminarea de gen în anunțurile de angajare, hotărăște un organism european pentru drepturile omului

TEHNOLOGIE
Facebook promovează discriminarea de gen în anunțurile de angajare, hotărăște un organism european pentru drepturile omului

Un raport recent publicat de Institutul Olandez pentru Drepturile Omului dezvăluie că algoritmul Facebook ar favoriza anumite stereotipuri de gen în distribuirea anunțurilor de angajare. Potrivit deciziei anunțate pe 18 februarie, Meta, compania care deține platforma Facebook, ar fi trebuit să monitorizeze și să ajusteze sistemul de promovare a acestor anunțuri pentru a preveni formele de discriminare. Situația scoate în evidență modul în care marile companii de tehnologie pot perpetua inegalități și, totodată, marchează un moment esențial în demersul de a le face responsabile pentru felul în care își proiectează algoritmii.

Concluziile Institutului vin în urma unor investigații efectuate de organizații non-profit, precum Global Witness, și a dezvăluirilor făcute într-un articol CNN As Equals, care a indicat faptul că mai multe țări din lume, inclusiv Olanda și Franța, se confruntă cu situații similare. Astfel, pozițiile de mecanic erau afișate cu precădere bărbaților, în timp ce anunțurile pentru educatoare în grădinițe erau arătate în principal femeilor.

Cum acționează algoritmul și de ce este problematic

Institutul Olandez pentru Drepturile Omului menționează că Meta Platforms Ireland Ltd. nu a demonstrat în mod convingător lipsa unei discriminări pe criteriu de gen în algoritmul său de publicitate. Deși compania susține că nu permite agenților de publicitate să selecteze publicul țintă în funcție de gen, diverse rapoarte au dezvăluit existența unei segregări automate a anunțurilor, în funcție de stereotipuri tradiționale.

Acest tip de segmentare a publicului perpetuează inegalitățile, privând unele grupuri de oportunități profesionale la care ar fi avut acces în mod normal. Mai grav, reiese că problema nu este una singulară, ci se manifestă în diferite regiuni – de la Europa până la India și Africa de Sud. Organizațiile care au ridicat aceste probleme, precum Bureau Clara Wichmann și Fondation des Femmes, au depus plângeri oficiale în acest sens.

Conform specialiștilor, această decizie a Institutului Olandez poate avea consecințe importante. În ciuda faptului că nu este obligatorie din punct de vedere legal, o instanță care preia cazul ar trebui să țină seama de concluziile prezentate. În funcție de evoluția situației, Meta s-ar putea confrunta cu amenzi sau cu impunerea unor modificări specifice la nivelul algoritmilor care accentuează sau reproduc discriminările.

Reacții și implicații la nivel european

Activiștii consideră că hotărârea este un pas semnificativ către atragerea la răspundere a marilor companii de tehnologie în ceea ce privește felul în care acestea proiectează platformele și folosesc inteligența artificială. În Uniunea Europeană, există deja directive care interzic discriminarea pe criteriu de gen, inclusiv în publicitatea online, însă punerea lor în aplicare rămâne un proces complex.

Reprezentanta Bureau Clara Wichmann, Berty Bannor, a declarat pentru CNN că această decizie arată cât de importante sunt mecanismele prin care cetățenii pot urmări respectarea drepturilor de care se bucură offline și în mediul online. De asemenea, ONG-urile implicate în această investigație speră că exemplul olandez va stimula și alte țări europene să adopte măsuri similare sau chiar mai ferme.

Pe de altă parte, Meta a fost acuzată de discriminare în repetate rânduri în ultimul deceniu, inclusiv în Statele Unite, unde a modificat deja algoritmul care afișează anunțurile de angajare, housing și credit, ca urmare a proceselor intentate. În ciuda acestui fapt, aceste schimbări nu au fost extinse la nivel global, ceea ce ridică semne de întrebare privind gradul de corectitudine al platformei față de utilizatorii din alte regiuni.

Potrivit unor experți, dacă Meta nu va lua măsuri pentru a remedia situația, diverse organizații sau chiar instituții guvernamentale ar putea iniția acțiuni mai ferme, precum introducerea unor amenzi sau cereri de modificare obligatorie a algoritmilor. Până atunci, decizia Institutului Olandez pentru Drepturile Omului rămâne un semnal important că platformele digitale pot fi trase la răspundere pentru încălcarea legislației anti-discriminare, iar modul în care acestea sunt proiectate și administrate trebuie să respecte principii clare de echitate și incluziune.