Fabrica românească de 150 de ani care se demolează peste noapte. A fost cea mai mare din Europa, avea 3800 de angajați, iar acum e praf și pulbere

Cândva una dintre cele mai mari fabrici de pompe industriale din Europa, Aversa București este înlocuită treptat de un cartier rezidențial luxos. Ultima clădire a fost pusă la pământ recent, încheind definitiv o poveste industrială care a început în 1882, în zona Obor, pe fostul „Câmp al Moșilor”.

Povestea Aversei a început cu un simplu atelier de forjă, înființat de un neamț stabilit în România. În perioada interbelică și apoi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fabrica și-a schimbat profilul și a devenit parte activă în efortul militar, producând armament. Însă adevărata expansiune industrială a venit în perioada comunistă, când Aversa s-a specializat pe producția de pompe industriale pentru o varietate de domenii, de la agricultură la industria nucleară.

În 1977, fabrica ajunsese la apogeu: peste 3.800 de angajați produceau anual peste 75.000 de pompe, iar peste 80% din producție mergea la export în anii ’80. Furnizor principal pentru CNE Cernavodă și fabrica de apă grea din Drobeta Turnu Severin, Aversa devenise un simbol al ingineriei românești.

Declin accelerat și renaștere imobiliară

După Revoluție, ca multe alte simboluri industriale din România, Aversa a intrat într-un declin constant. De la 1.400 de angajați în 2004, fabrica a ajuns treptat la un minim istoric înainte de a fi vândută, în 2013, pentru 17 milioane de euro. În 2018, compania devenea parte a grupului DP Pumps – Drakos Polemis, dar direcția era deja trasată. În doar câțiva ani, uzina a fost golită, iar în cele din urmă clădirile au fost demolate pentru a face loc unui uriaș complex rezidențial.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

SkyLight Residence, noul proiect dezvoltat de compania InteRo Property Development, a fost anunțat în 2023. Complexul se va întinde pe 486.000 metri pătrați și va cuprinde 551 de apartamente în prima fază, spații verzi, parcuri, grădinițe și o școală. Într-o încercare de omagiu, dezvoltatorii vor păstra două piese mari de echipament industrial din epoca Aversei, expuse într-o zonă verde a cartierului.

Fațadele primelor trei niveluri ale clădirilor vor folosi cărămidă roșie, în amintirea vechii uzine. Însă în locul zgomotului de oțel prelucrat și al mirosului de ulei industrial, zona va răsuna de muzică ambientală din lobby-urile turnurilor de locuințe.

O pierdere care lasă urme în istoria industrială

Demolarea completă a fostei uzine Aversa nu este doar o etapă firească în transformarea urbană a Capitalei, ci și un moment de reflecție asupra ritmului în care dispar reperele industriale ale României. Deși o parte din echipamente vor fi păstrate ca obiecte decorative, întreaga cultură tehnologică, resursa umană calificată și moștenirea inginerească se pierd.

Aversa a fost mult mai mult decât o fabrică. A fost un centru de excelență în proiectarea și fabricarea de pompe pentru industrii esențiale, un loc unde s-au format generații de specialiști și un furnizor de încredere pentru aplicații strategice, inclusiv în domeniul nuclear. A fost un model de eficiență și export, o raritate într-o economie planificată care nu punea întotdeauna accentul pe calitate.

Cu toate acestea, lipsa unei viziuni industriale pe termen lung și atracția dezvoltărilor imobiliare rapide au dus la dispariția unei piese importante din infrastructura industrială românească.

Ce urmează pe terenul fostei Aversa

Proiectul SkyLight Residence este unul dintre cele mai ambițioase din București, cu investiții estimate la un miliard de euro. Planurile prevăd 26 de clădiri înalte, cu turnuri de până la 27 de etaje, dar și spații educaționale și zone verzi, un lucru rar întâlnit în peisajul construcțiilor recente.

În conformitate cu angajamentele față de administrația Sectorului 2, dezvoltatorul va construi o școală primară cu 250 de locuri, trei grădinițe și două creșe. Se estimează că primii locatari vor putea să se mute în complex începând cu anul 2027.

Însă, pentru cei care au lucrat în halele Aversei, pentru familiile ale căror generații au fost legate de uzină, noul proiect înseamnă și ștergerea fizică a unei identități colective. În locul unei fabrici care a ținut economia în viață timp de un secol și jumătate, va exista un cartier modern, dar care nu va mai purta nici în sunet, nici în miros, amintirea oțelului prelucrat și a spiritului industrial autentic, conform Adevărul.

Dispariția Aversei este un exemplu concret al modului în care România renunță, în tăcere, la reperele sale industriale. În locul lor, apar turnuri de sticlă și beton, dar și o întrebare deschisă: ce lăsăm cu adevărat în urmă?