Cum își controlează oamenii inteligenți emoțional gândurile negative, conform neuroștiinței

Vocea noastră interioară – acel flux constant de gânduri, judecăți și dialoguri mentale – poate fi o resursă extraordinară sau un inamic redutabil. Potrivit cercetărilor din domeniul neuroștiinței, oamenii inteligenți emoțional nu încearcă să reducă la tăcere această voce, ci o învață să vorbească altfel. Iar cheia stă în câteva tehnici simple, susținute științific, care pot transforma gândurile negative într-un instrument de echilibru mental.

Una dintre cele mai influente voci în acest domeniu este profesorul Ethan Kross, directorul Emotion and Self-Control Lab de la University of Michigan și autorul unei serii de studii și prezentări publice – inclusiv un TED Talk – despre cum ne putem folosi vocea interioară pentru a ne atinge obiectivele, nu pentru a ne autosabota, scrie inc.com.

Gânduri care sabotează și gânduri care construiesc

Kross pornește de la o observație comună, dar esențială: oamenii petrec peste o treime din timp fie analizând trecutul, fie anticipând viitorul – și foarte rar trăind în prezent. Mare parte din acest timp este consumat de conversații interioare, iar unele dintre ele devin rapid repetitive, negative și distructive.

Gânduri precum „Nu sunt destul de bun”, „Am dat greș din nou” sau „O să eșuez sigur” pot bloca luarea deciziilor, afecta relațiile personale și chiar sănătatea fizică, prin menținerea unui nivel ridicat de stres. În timp, astfel de gânduri pot duce la probleme cardiovasculare, inflamații cronice sau chiar afecțiuni psihosomatice.

Ce să presari peste florile de căpşuni pentru a dubla producţia. Fructele vor fi mai dulci ca niciodată

Ce este interzis să faci de Sfântul Gheorghe pentru a nu avea ghinion. Atragi pagubă şi boală

Dar dacă învățăm cum să vorbim cu noi înșine, spune Kross, putem transforma această voce într-un aliat activ al echilibrului emoțional.

1. Vorbește cu tine la persoana a doua

Cea mai simplă și eficientă tehnică identificată de Kross se numește „self-talk distanțat” (distanced self-talk). În loc să te adresezi la persoana întâi („Am dat greș din nou, sunt un dezastru”), reformulează gândurile la persoana a doua sau chiar folosind numele tău:
„[Prenume], ai mai fost în situația asta. Știi că te poți concentra și că poți duce lucrurile la bun sfârșit.”

Această schimbare aparent banală reduce intensitatea emoțiilor negative și te ajută să abordezi problema ca un observator rațional, nu ca un judecător dur. Kross susține că acest tip de limbaj ne permite să acționăm mai matur, mai obiectiv – exact cum am sfătui un prieten drag aflat în dificultate.

2. Alege cu grijă oamenii cu care vorbești

A doua strategie ține de reglarea emoțiilor prin dialog cu ceilalți. Pare simplu: atunci când suntem copleșiți de stres sau gânduri negative, căutăm un prieten căruia să ne destăinuim. Însă, spune Kross, nu toți cei care ascultă te ajută cu adevărat.

Uneori, ceilalți doar ne lasă să ne descărcăm, dar nu ne oferă nicio perspectivă nouă. Ne simțim poate mai bine temporar, dar nu mai aproape de soluție. De aceea, este esențial să vorbim cu persoane capabile să asculte activ și să contribuie la extinderea perspectivei, nu doar să încuviințeze pasiv.

„Alege-ți bine consilierii de gânduri”, recomandă Kross. Caută oameni care știu să te asculte, dar care îți pot pune și întrebările potrivite.

3. Caută momente de uimire

Ultima strategie este mai puțin evidentă, dar extrem de eficientă: exersarea stării de „awe”, adică a uimirii în fața unor lucruri mari, frumoase sau de necuprins. Această emoție profundă, trăită de obicei în natură, în fața unei opere de artă sau într-un moment de revelație, are efectul de a reduce dimensiunea percepută a sinelui și, implicit, a grijilor personale.

„Când contemplăm ceva vast și inexplicabil, egoul nostru se micșorează. Și odată cu el, se estompează și vocea interioară negativă”, explică profesorul. Studiile arată că astfel de trăiri combat singurătatea, reduc stresul și pot chiar îmbunătăți funcțiile cognitive.

Ce este inteligența emoțională și de ce contează

Tehnicile lui Kross se încadrează în ceea ce psihologii numesc inteligență emoțională – abilitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona emoțiile proprii și ale altora. În acest caz, accentul cade pe controlul propriilor emoții și pe modul în care gestionăm „monologul interior”, care ne poate sabota sau susține în fiecare zi.

Într-un context în care stresul și anxietatea sunt în creștere, aceste metode oferă unelte simple, dar validate științific, pentru a transforma vocea din capul nostru într-un aliat – nu într-un critic constant.