Cum arată blocurile construite în comunism în 66 de zile. România se transforma de la o lună la alta
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/05/blocuri.jpg)
În perioada comunistă, România a trecut printr-un amplu proces de urbanizare forțată, iar construcția masivă de blocuri de locuințe a fost un element central al acestui efort. Planurile ambițioase ale regimului comunist vizau nu doar rezolvarea crizei locuințelor, ci și transformarea radicală a peisajului urban. Astfel, au fost ridicate mii de blocuri în toate marile orașe ale țării, multe dintre ele construite într-un timp record: doar 66 de zile.
Construcții în ritm accelerat, impuse de planurile cincinale
După anii 1960, industrializarea accelerată a României a dus la migrarea masivă a populației din mediul rural în marile centre urbane. Pentru a face față acestui aflux, autoritățile au recurs la un model de construcție standardizat, bazat pe prefabricate din beton. Această tehnică permitea ridicarea unui bloc cu patru etaje în puțin peste două luni, într-un ritm susținut, dar care adesea sacrifica durabilitatea și confortul.
Zone întregi din orașe precum București, Ploiești, Galați, Constanța, Timișoara sau Iași s-au transformat radical. Cartierul Drumul Taberei din Capitală, de exemplu, a devenit un simbol al noii arhitecturi socialiste, construit aproape integral în doar câțiva ani.
Standardizare, eficiență și lipsă de individualitate
Blocurile construite în acea perioadă aveau o arhitectură simplificată și uniformă. Scopul era să se construiască rapid, ieftin și în cantități mari. Apartamentele aveau suprafețe reduse, compartimentări standard și finisaje minime. Deși soluția părea eficientă, aceasta a dus la un peisaj urban monoton, marcat de clădiri identice și lipsite de personalitate.
Totuși, pentru mulți dintre noii orășeni, mutarea într-un apartament la bloc reprezenta un pas major înainte față de condițiile din mediul rural: baie proprie, apă curentă, încălzire centralizată – un confort greu de imaginat în unele sate ale vremii.
O moștenire urbană cu două fețe
Astăzi, blocurile construite în acea perioadă încă adăpostesc milioane de români. Deși multe dintre ele au început să își arate vârsta, cu probleme legate de izolație, instalații sau rezistență seismică, ele rămân esențiale pentru infrastructura locativă a orașelor. Autoritățile locale și guvernul au demarat în ultimii ani programe de reabilitare termică și consolidare a acestor clădiri.
Moștenirea blocurilor construite în comunism este una complexă: pe de o parte, ele au contribuit la urbanizarea rapidă și la creșterea nivelului de trai; pe de altă parte, au generat cartiere dense, uniforme și, uneori, lipsite de identitate urbanistică.
Totuși, ele rămân o mărturie a unei epoci în care România „se transforma de la o lună la alta” – rapid, uniform și sub semnul unui ideal colectiv impus de regimul comunist.