Cum a evoluat inteligența și de ce nu sunt oamenii „vârful de lance”. Studiul care „ne pune la colț”

De-a lungul decadelor, cercetătorii au dezbătut intens modul în care inteligența a evoluat în regnul vertebratelor, în special în rândul păsărilor și mamiferelor.

Întrebarea principală a fost dacă aceste structuri neuronale complexe care susțin inteligența au evoluat odată, la un strămoș comun, sau dacă au apărut de moduri separate, în păsări și mamifere.

Studiile recente publicate în Science în februarie 2025 sugerează că inteligența vertebratelor nu a evoluat o singură dată, ci a apărut de mai multe ori, independent, în păsări și mamifere.

Aceasta este o descoperire semnificativă, care schimbă modul în care înțelegem evoluția structurilor cerebrale implicate în procesele cognitive avansate, scrie Quanta Magazine.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

Inteligența, o evoluție separată la păsări și mamifere

Studiile au arătat că regiunile cerebrale care susțin gândirea complexă în păsări și mamifere s-au dezvoltat în moduri diferite.

În trecut, cercetătorii au presupus că circuitele neuronale ar fi fost moștenite de la un strămoș comun al vertebratelor, o creatură asemănătoare unui șarpe care trăia acum aproximativ 320 de milioane de ani.

Totuși, noile cercetări indică faptul că păsările și mamiferele au evoluat aceste structuri separat, ceea ce sugerează că inteligența a apărut independent în cele două grupuri.

Asta înseamnă că, deși păsările și mamiferele au evoluat capacități cognitive avansate, circuitele neuronale care susțin aceste abilități au evoluat pe traiectorii diferite, chiar dacă au ajuns la soluții similare.

Un aspect surprinzător al acestor studii este că, în ciuda dezvoltării independente a circuitelor neuronale, acestea sunt remarcabil de asemănătoare între păsări și mamifere.

De exemplu, zonele cerebrale ale păsărilor care se ocupă cu mișcările reflexe au circuite neuronale interconectate asemănătoare cu cele din cortexul neocortic al mamiferelor, o zonă asociată cu gândirea și procesarea informațiilor complexe.

Cum pun capăt studiile recente unui vechi dezacord științific

Cercetările recente au folosit tehnologia de secvențiere a ARN-ului unicelular pentru a studia dezvoltarea circuitelor neuronale din embrioni de păsări și mamifere.

Tehnica avansată le-a permis cercetătorilor să urmărească dezvoltarea și migrarea celulelor nervoase în creier, pe măsură ce animalele se dezvoltau.

Studiile au arătat că, deși păsările și mamiferele dezvoltă circuite cerebrale foarte asemănătoare în stadiile mature, aceste circuite au evoluat în moduri diferite, în locații și momente distincte ale dezvoltării embrionare.

Rezultatul pune capăt dezacordului științific dintre cercetătorii care susțineau că aceste structuri cerebrale sunt moștenite de la un strămoș comun și cei care argumentau că ele s-au dezvoltat independent.

Descoperirile recente subliniază importanța adaptabilității și evoluției convergente, fenomen în care specii diferite ajung la soluții similare pentru provocări de mediu similare.

Astfel, în ciuda diferențelor evolutive, păsările și mamiferele au ajuns la dezvoltarea unor structuri neuronale capabile să susțină gândirea complexă, demonstrând că inteligența poate apărea prin evoluție în moduri variate, dar totodată surprinzător de asemănătoare.

Aceste studii nu doar că lămuresc, practic, un vechi mister științific, dar oferă și o lecție valoroasă despre evoluția inteligenței.

Ele ne încurajează să reconsiderăm ideea că oamenii sunt vârful evoluției cognitive și să recunoaștem că inteligența poate apărea în multe forme, în moduri pe care încă le înțelegem parțial.