19 mai 2025 | 21:40

Comisia Europeană s-a răzgândit și a mai tăiat puțin din cifrele pentru România: ce ne așteaptă în 2025, decizia de la Bruxelles

BANI
Comisia Europeană s-a răzgândit și a mai tăiat puțin din cifrele pentru România: ce ne așteaptă în 2025, decizia de la Bruxelles
Comisia Europeană s-a răzgândit și a mai tăiat puțin din cifrele pentru România

România, țara care în acest moment are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, a făcut obiectul unei noi ample analize a economiștilor de la Bruxelles. Din nefericire, aceștia au corectat cifrele pe care le anticipau anterior ca fiind relevante pentru creșterea economică a României. Comisia spune că în 2025 ne așteaptă o creștere economică mai modestă decât calculaseră economiștii.

Comisia Europeană a decis să rectifice în minus cifrele privind evoluția economică a țării noastre. În cel mai recent raport al instituției, economia României va crește în 2025 cu doar 1,4%, o revizuire semnificativă față de estimarea anterioară, din toamnă, care indica o creștere de 2,5%. Scăderea abruptă a acestei prognoze reflectă încetinirea consumului, a investițiilor publice și a încrederii generale în economie.

În paralel, deficitul bugetar – adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului – continuă să fie un motiv serios de îngrijorare. Comisia avertizează că România va înregistra un deficit de 8,6% din PIB în 2025, care va rămâne aproape neschimbat și în 2026, la 8,4% din PIB. Aceste cifre depășesc cu mult plafonul european recomandat de 3% și plasează România pe lista statelor cu cele mai mari dezechilibre bugetare din UE.

În același raport, Executivul european mai anticipează faptul că, după o perioadă marcată de incertitudini economice și încetiniri ale ritmului de dezvoltare, România ar urma să recâștige ceva din elanul pierdut. Astfel, în anul 2026 Produsul Intern Brut (PIB) al țării noastre este așteptat să înregistreze o creștere de 2,2%, în ușoară accelerare față de anii anteriori.

Deficitul de cont curent, cel puțin la fel de periculos ca deficitul bugetar

De asemenea, mai transmite Comisia, deficitul de cont curent ar urma să scadă la 7,9% din PIB în 2025 şi 7% din PIB în 2026.

Pe lângă deficitul bugetar, deficitul de cont curent este o altă problemă economică serioasă. Deficitul de cont curent apare atunci când o țară importă mai mult decât exportă – adică scoate mai mulți bani din buzunar pentru produse, servicii, dobânzi și dividende care merg către alte țări, decât încasează de la ele.

Cu alte cuvinte, cumpărăm mașini, telefoane, haine și energie din străinătate, dar nu vindem suficient la schimb (produse, servicii sau investiții). Iar diferența asta – între ce iese și ce intră – se numește deficit de cont curent. Ce înseamnă pentru tine? Țara trebuie să se împrumute sau să atragă investitori străini ca să acopere diferența. Dacă deficitul e mare și constant, încrederea investitorilor scade, cursul valutar poate fi dezechilibrat, iar prețurile pot exploda.

Rata inflației ar urma să scadă, ceea ce înseamnă că se diminuează presiunea asupra prețurilor

Comisia s-a pronunțat și la potențiala evoluție a prețurilor din perioada următoare, un aspect de mare interes pentru români, a căror putere de cumpărare a fost pusă la încercare în ultima perioadă. Conform calculelor de la Bruxelles, inflația ar urma să se situeze la 5,1% în 2025, respectiv să scadă la 3,9% în 2026.
O veste nefavorabilă vine, în schimb, din zona datoriei României. Aceasta e așteptată să urce până la 63,3% din PIB, dar avem parte de un șomaj pe trend descendent: 5,3% în 2025 și 5,2% în 2026.