Ce valoare are o promisiune verbală privind moștenirea. Poți dovedi că ți-a fost promisă casa?

În România, moștenirea este reglementată prin Codul civil, care stabilește reguli clare privind transferul bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii săi legali sau testamentari. De-a lungul timpului, nu puține au fost situațiile în care persoane apropiate de defunct – fie rude, fie prieteni – susțineau că li s-a promis verbal un bun, cel mai adesea o locuință. Însă, cât de valabilă este o astfel de promisiune verbală în fața legii?

Ce spune legea despre promisiunile verbale privind moștenirea

Potrivit legislației românești, o promisiune verbală privind moștenirea nu are valoare juridică, indiferent de natura sau valoarea bunului promis. Codul civil (Legea nr. 287/2009, actualizată) prevede că dispozițiile testamentare trebuie să fie făcute în formă scrisă și cu respectarea unor condiții stricte de fond și formă. Cu alte cuvinte, moștenirea nu se poate lăsa prin cuvinte rostite, oricât de bine intenționate ar fi acestea.

Testamentul este singura formă prin care o persoană își poate manifesta voința privind bunurile sale după deces. Acesta poate fi:

• Olograf (scris de mână de către testator, datat și semnat),
• Autentic (întocmit în fața unui notar public),
• Mistic (scris de testator, dar predat sigilat notarului).

Orice altă modalitate de exprimare a voinței, inclusiv promisiunile verbale sau simplele declarații în fața martorilor, nu sunt recunoscute de lege ca fiind valabile pentru transferul de bunuri prin moștenire.

Horoscop zilnic 15 mai 2025. Taurii iau decizii importante legate de bani, Fecioarele primesc o veste bună la muncă

Alimentul pe care să îl pui pe pervaz în zilele călduroase. Aşa nu vor mai intra muştele în casă

Se poate dovedi o promisiune verbală în instanță

Chiar dacă unii moștenitori susțin că li s-a promis o casă sau alt bun, fără un testament sau un act notarial, aceste declarații nu au putere juridică. În anumite situații, persoana interesată poate încerca să dovedească în instanță existența unei donații deghizate sau a unui contract de întreținere, dar este nevoie de probe foarte solide: martori credibili, înregistrări, documente scrise, corespondență etc.

Totuși, în cazul unei promisiuni de moștenire făcute între vii (donatio mortis causa), legea interzice expres astfel de contracte care produc efecte după moartea celui care le face, în afara cazului în care ele sunt cuprinse într-un testament.

Una dintre cele mai întâlnite situații este cea în care un copil sau o rudă apropiată are grijă de o persoană vârstnică, care la un moment dat îi promite verbal că, în semn de recunoștință, îi va lăsa casa. Dacă această intenție nu este consemnată într-un testament valid sau într-un contract de întreținere legal, la moartea persoanei respective bunul va intra în masa succesorală și va fi împărțit conform regulilor moștenirii legale, nu conform promisiunii făcute.

Promisiunile verbale privind moștenirea, oricât de sincere ar fi, nu produc efecte legale în România. Pentru ca dorințele unei persoane referitoare la bunurile sale să fie respectate după moarte, acestea trebuie să fie formulate într-un testament legal valabil. În lipsa unui astfel de document, moștenirea se face conform ordinii stabilite de lege. Așadar, dacă ți s-a promis o casă, singura cale de a-ți proteja dreptul este să te asiguri că acea promisiune este consemnată legal, cât timp persoana este în viață.