Ce este taxa pe stâlp și de ce ne va costa mai mult decât creșterea TVA-ului. Măsura se va simți la buzunarele românilor, se va vedea pe facturi

Reintroducerea „taxei pe stâlp” începând cu 2025 a stârnit numeroase controverse în România, atât în rândul experților economici, cât și al companiilor. Această taxă, aplicată construcțiilor speciale, este considerată de mulți specialiști drept o măsură fiscală nocivă, cu efecte negative asupra investițiilor și asupra economiei în general. Mai mult, impactul acestei taxe va fi resimțit rapid de consumatori, prin creșteri de prețuri și presiuni financiare suplimentare.

Ce este taxa pe stâlp și cum funcționează

Taxa pe stâlp, cunoscută oficial ca „taxa pe construcții speciale”, este aplicată unui procent din valoarea contabilă a anumitor construcții utilizate de companii, cum ar fi sonde, drumuri private, platforme marine, infrastructură de comunicații sau baraje. Începând cu 2025, taxa este setată la 1% din valoarea activelor, iar costurile vor fi suportate de persoanele juridice române, inclusiv cele străine care operează prin sedii permanente în România.

Această taxă, introdusă pentru prima dată în 2014 de Guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 după ce s-a dovedit că a generat mai multe probleme decât beneficii. În 2024, Guvernul Ciolacu a decis reintroducerea taxei pentru a acoperi deficitul bugetar, care a depășit 8,5% din PIB la finalul anului, conform Europa Liberă.

De ce este considerată nocivă

Economiștii atrag atenția că taxa pe stâlp este mai dăunătoare decât o creștere a TVA-ului, deoarece efectele sale se resimt direct și imediat în prețurile finale, fără posibilitatea de regularizare sau compensare. Profesorul Cristian Păun de la ASE București afirmă că această taxă va avea un efect în lanț:

Câţi bani câştigă Ioana Grama pe internet. Este pe locul al treilea în România, tocmai a dat 185.000 de euro pe un teren

Cum arată vila impresionantă a Andreei Esca. Imagini rare din interiorul locuinței celei mai bine plătite știriste din România

1. Creșterea facturilor: Domenii precum energie, telecomunicații și transporturi, unde prețurile sunt deja reglementate de stat, vor transfera rapid costurile suplimentare către consumatori.
2. Descurajarea investițiilor: Marii investitori vor evita România, iar proiectele în desfășurare riscă să fie suspendate sau anulate din cauza rentabilității scăzute.
3. Înrăutățirea balanței comerciale: Taxa va favoriza exportul de resurse brute și importul de produse finite, ceea ce va afecta negativ economia României pe termen lung.

Impactul asupra consumatorilor

Românii vor resimți taxa pe stâlp în mod direct prin scumpirea utilităților și a altor servicii de bază, conform DigiFM. De exemplu, sectorul energetic, deja supus unor presiuni ridicate, va înregistra creșteri de prețuri pentru energie electrică și gaze naturale. De asemenea, infrastructura critică, cum ar fi telecomunicațiile, va deveni mai scumpă, afectând costurile serviciilor de internet și telefonie.

Mai mult, taxa poate genera un efect de domino în economie. Creșterea costurilor pentru companii se va traduce în prețuri mai mari pentru produse și servicii, ceea ce va pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, deja afectate de inflație și dobânzi ridicate.

Critici și posibile soluții

Reintroducerea taxei pe stâlp este considerată de mulți experți o măsură lipsită de viziune economică. Cristian Păun o descrie drept „expresia neputinței și disperării”, argumentând că taxarea excesivă nu poate fi o soluție pentru dezvoltare economică. În plus, taxa este implementată într-un mod care creează confuzie: companiile nu știu exact pentru ce active trebuie să plătească, iar normele de aplicare vor fi stabilite abia în martie 2025, deși taxa se aplică de la 1 ianuarie.

O alternativă mai viabilă ar fi reducerea risipei bugetare și crearea unui mediu fiscal stabil și atractiv pentru investitori. Măsuri precum stimularea producției locale și a exporturilor de produse cu valoare adăugată mare ar putea contribui la redresarea economică, fără a pune o presiune suplimentară pe consumatori și companii.

Reintroducerea taxei pe stâlp în 2025 reprezintă o provocare majoră pentru economia României. Deși măsura este menită să acopere deficitul bugetar, efectele sale negative, cum ar fi creșterea costurilor pentru consumatori și descurajarea investițiilor, riscă să afecteze grav perspectivele de dezvoltare ale țării. Este crucial ca autoritățile să reanalizeze această decizie și să ia în considerare alternative care să sprijine creșterea economică pe termen lung, fără a sacrifica bunăstarea cetățenilor.