Cât te va costa să scoți 2.000 de lei de la bancomat dacă apare taxa pe tranzacții. Ce sume ar putea pierde românii

O nouă propunere fiscală controversată a ajuns recent în centrul dezbaterilor publice din România: introducerea unei taxe universale pe toate tranzacțiile financiare. Această idee, discutată chiar la Palatul Cotroceni, face parte dintr-un pachet de măsuri menite să echilibreze bugetul de stat. Practic, orice mișcare de bani în economia românească ar putea fi impozitată, iar impactul asupra românilor, de la consumatori obișnuiți până la firme, ar putea fi semnificativ.

Taxa controversată aflată în dezbatere

Inițiativa provine din mediul de afaceri și vizează taxarea fiecărei tranzacții financiare, indiferent de valoarea acesteia — de la plata facturilor și cumpărături cu cardul, până la retrageri de numerar sau transferuri bancare. În esență, orice operațiune monetară înregistrată electronic ar intra sub incidența acestei taxe. Datorită digitalizării masive și a creșterii utilizării cardurilor, a internet banking-ului și a plăților mobile, implementarea unei asemenea măsuri ar fi tehnic fezabilă și ușor de gestionat.

Principiul pe care se bazează această taxă este unul simplu, dar cu efecte puternice: o cotă foarte mică aplicată pe un volum uriaș de tranzacții poate genera venituri considerabile pentru bugetul de stat. Estimările făcute indică o potențială colectare de aproximativ 50 de miliarde de lei anual, sumă care ar putea susține o parte importantă din finanțele publice.

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, să luăm un exemplu concret: dacă taxa ar fi de 0,2%, retragerea a 2.000 de lei de la bancomat ar implica un cost suplimentar de 4 lei. La prima vedere, suma pare nesemnificativă, dar aplicată la nivelul întregii economii, cu tranzacții anuale ce depășesc 25.000 miliarde lei (conform datelor recente), această micro-taxă s-ar traduce în venituri enorme. În funcție de volumul bazei totale de tranzacții, cota procentuală ar putea fi ajustată între 0,1% și 0,33%, pentru a atinge ținta de venituri propusă.

Horoscop zilnic pentru duminică, 13 iulie. Gemenii sunt în centrul atenției

De ce să nu tai gazonul în iulie? Specialiştii spun că trebuie lăsat măcar o lună să crească, avantajele se vor vedea imediat

Provocări majore în ceea ce privește implementarea

Datele oficiale arată că în 2022, doar sistemul ReGIS a procesat tranzacții în valoare de peste 16.000 miliarde lei, iar în 2023 acest volum a crescut semnificativ, depășind 25.000 miliarde lei. Pe lângă plățile cu cardul, care au însumat aproape 500 miliarde lei în 2022, există și alte sisteme automate de plată care contribuie cu trilioane de lei anual în circuitul financiar. Astfel, baza de impozitare este una extrem de vastă și dificil de evitat.

În ceea ce privește implementarea, băncile și procesatorii de plăți ar deveni agenți fiscali, reținând automat taxa la fiecare tranzacție — un mecanism similar celui folosit deja pentru comisioanele bancare. Aceasta ar facilita colectarea și ar elimina riscul neplății.

Cu toate acestea, există și provocări majore: sistemele financiare trebuie să fie adaptate și testate riguros pentru a nu afecta experiența utilizatorilor, iar cadrul legal trebuie clarificat pentru a asigura echitatea și transparența. Totodată, specialiștii avertizează asupra potențialelor efecte negative asupra comportamentului economic al populației, precum descurajarea unor tranzacții sau impactul asupra consumului.

Rămâne de văzut dacă această taxă universală va prinde contur în deciziile guvernamentale sau dacă va rămâne doar o idee discutată în contextul crizei bugetare. Cert este că orice astfel de măsură ar modifica profund modul în care românii își gestionează banii și ar avea un impact concret, chiar și la nivelul unor tranzacții aparent mici, cum este retragerea de numerar de la bancomat.