21 feb. 2025 | 13:16

Caru’ cu Bere, 130 de ani de istorie. De la crâșma unde berea venea în carele trase de cai la restaurantul celebru proiectat de arhitectul Regelui Carol I, unde s-au distrat Caragiale și The Rolling Stones

Special
Caru' cu Bere, 130 de ani de istorie. De la crâșma unde berea venea în carele trase de cai la restaurantul celebru proiectat de arhitectul Regelui Carol I, unde s-au distrat Caragiale și The Rolling Stones
Sigla restaurantului Caru cu Bere din Centrul Vechi al Bucureștiului. Foto coltisorderomania.ro

În inima Capitalei, unde istoria se îmbină cu tradiția și cultura, un loc emblematic al Bucureștiului se păstrează cu mândrie: Caru’ cu Bere. Fondat în 1899, acest restaurant iconic este mai mult decât o simplă berărie. Reprezintă o adevărată instituție culturală, un loc unde istoria orașului a fost scrisă și continuă să fie trăită de toți cei care îi calcă pragul. De-a lungul decadelor, Caru’ cu Bere a devenit locul de întâlnire al unor personalități legendare, de la Ion Luca Caragiale și George Coșbuc până la actrița Demi Moore sau membrii faimoasei trupe The Rolling Stones. De peste 125 de ani de la deschidere, celebrul local rămâne un simbol al tradiției și al ospitalității bucureștene.

Clădirea a fost proiectată de arhitectul Regelui Carol I, cel care a ”schițat” Palatul Peleș

Istoria celebrului local Caru’ cu Bere datează din anul 1879, când ardeleanul Ion Căbășanu a pus pe roate o crâșmă pe Calea Victoriei, la numărul 2, unde bucureștenii veneau să-și potolească setea, savurând o bere rece și bună, adusă cu carele trase de cai.

Restaurantul din zilele noastre, care poartă același nume, fondat de frații Mircea, nepoții lui nea Ion este situat în strada Stavropoleos, nr. 5, în centrul istoric al Bucureștiului, acoperind o lungă perioadă de transformări arhitecturale și culturale.

Clădirea a fost proiectată de Ziegfried Kofsinski, arhitectul personal al Regelui Carol I, alături de Alois Pesch, și este un exemplu remarcabil de arhitectură de inspirație germană din perioada interbelică.

Aceasta a fost gândită nu doar ca o berărie, ci ca un loc elegant, unde orice vizitator, fie el simplu bucureștean sau turist din colțuri îndepărtate ale lumii, să se simtă binevenit.

Construcția a fost ridicată într-un context al unui București care se afla pe cale de modernizare, influențat de stilurile europene, iar Caru’ cu Bere a reușit să combine tradiția cu inovația.

Printre cele mai remarcabile caracteristici ale clădirii se numără instalația de climatizare, apă cu puț propriu, liftul exterior de marfă pentru aprovizionare, dar și sistemul unic de refrigerare al berii, care o aducea rece direct la mesele clienților.

Elementele de decor interioare sunt de o frumusețe rară: fresce, vitralii și lambriuri sculptate, care dau locului un aer regal și o atmosferă de basm.

Vezi și: Lăsată în paragină de comuniști, clădirea berăriei Gambrinus avea să cunoască o nouă dramă, după 1990. Ce s-a ales de ea [VIDEO]

De la Caragiale și George Coșbuc la Demi Moore și The Rolling Stones

Una dintre cele mai mari mândrii ale Caru’ cu Bere este istoria sa plină de personalități marcante care au trecut pragul acestui loc.

În perioada interbelică, Caru’ cu Bere a devenit locul preferat al intelectualilor și artiștilor, unde Ion Luca Caragiale, George Coșbuc (alintat de apropiați Badea Gheorghe), Ionel Brătianu, Vlahuță, Delavrancea, Sadoveanu sau Jean Marais își găseau adăpost pentru o masă bună și o bere rece.

În perioada postbelică și până în zilele noastre, Caru’ cu Bere a continuat să atragă figuri importante din lumea politică, artistică și culturală.

Jean Paul Belmondo, Kirk Douglas, Nicholas Cage, Demi Moore, Jon Voight și Edward Kennedy sunt doar câțiva dintre cei care au trecut pragul acestei berării legendare.

Prințul Moștenitor al Japoniei, Naruhito, a fost de asemenea un vizitator al acestui loc, confirmând internaționalizarea prestigiului Caru’ cu Bere. Nu trebuie uitat nici faptul că trupa The Rolling Stones a poposit în acest loc în timpul unui turneu, adăugând o notă de rock’n’roll atmosferei tradiționale.

Restaurantul Caru' cu Bere, București. Foto arhiva familiei Mircea, carucubere.ro

Restaurantul Caru’ cu Bere, București. Foto arhiva familiei Mircea, carucubere.ro

Atmosfera germană cu bere românească

De la început, Caru’ cu Bere a fost concepută pentru a oferi o atmosferă familiară, dar în același timp sofisticată. Inspirată din tradițiile germane, berăria a fost gândită să fie accesibilă tuturor – nu exclusivistă și luxoasă, ci un loc unde oricine putea să se bucure de o masă bună și o băutură rece.

Meniul său nemțesc a devenit faimos, cu preparate precum krenwurstchen (crenvurști cu hrean), frankfurteri cu muștar, salată de boeuf sau mazăre bătută, dar și cu băuturi de calitate, printre care vinul Lacrima lui Hristos și faimoasa bere Bragadiru.

Aceasta din urmă venea direct din butoi, servită la halbă sau la „șnit” (jumătate dintr-o halbă), iar familia Mircea, fondatoarea Caru’ cu Bere, avea un contract exclusiv cu fabrica de bere Bragadiru, una dintre cele mai respectate fabrici din România de la acea vreme.

De asemenea, Caru’ cu Bere s-a remarcat printr-o caracteristică rară pentru acele vremuri: calitatea alimentelor.

Pâinea și chiflele folosite pentru preparatele cu carne veneau exclusiv de la Carol Gagel, considerat cel mai bogat brutar din București.

Atmosfera locului era completată de prezența unui orchestra sau de mici spectacole de muzică românească, la subsolul clădirii.

Vezi și: Cum a falimentat Ion Luca Caragiale restaurantul din Gara Buzău. Și-a vândut pianul, biblioteca și șifonierul ca să-și plătească datoriile

Inovații tehnologice și restaurări succesive

Un alt aspect remarcabil al Caru’ cu Bere sunt inovațiile tehnologice pe care le-a adus în București la începutul secolului XX. Instalația de climatizare și sistemul de refrigerare a berii sunt doar câteva dintre invențiile care făceau din această berărie un loc cu adevărat unic.

De asemenea, liftul exterior de marfă, care facilita aprovizionarea cu alimente și băuturi, era un element de noutate pentru acele vremuri.

De-a lungul decadelor, clădirea a suferit mai multe modificări și restaurări. După naționalizarea din 1948, berăria a fost preluată de stat, iar unele dintre elementele arhitecturale originale au fost acoperite sau distruse.

În perioada 1983-1986, Caru’ cu Bere a beneficiat de lucrări de restaurare, coordonate de pictorul Nicolae Gheorghe, care au readus la viață splendoarea interioarelor. Frescele, lambriurile și vitraliile au fost restaurate de maeștri precum Ștefan Câlția, Sorin Ilfoveanu și Mihai Buculei.

De asemenea, în 2006, după o nouă serie de lucrări de reabilitare, Caru’ cu Bere s-a redeschis pentru public, păstrându-și autenticitatea, dar și adaptându-se la cerințele moderne ale vizitatorilor.

Caru' cu Bere din București, în prezent. Foto arhiva familiei Mircea, carucubere.ro

Caru’ cu Bere din București, în prezent. Foto arhiva familiei Mircea, carucubere.ro

Caru’ cu Bere rămâne o destinație turistică de top a Capitalei

Astăzi, Caru’ cu Bere este un loc de popas nu doar pentru bucureșteni, dar și pentru turiștii străini care vin în capitală pentru a experimenta o adevărată poveste de istorie, cultură și tradiție gastronomică.

Într-o lume în care totul se schimbă rapid, Caru’ cu Bere reînvie spiritul vechi al Bucureștiului interbelic și continuă să fie un loc unde diversitatea și tradiția se întâlnesc.

În prezent, atmosfera sa germană de la început se îmbină perfect cu elementele locale și internaționale. Fiecare masă în Caru’ cu Bere este o călătorie în timp, iar fiecare vizită este o oportunitate de a trăi o experiență unică, exact așa cum au făcut-o și Caragiale sau Jean Marais.

În concluzie, Caru’ cu Bere este mult mai mult decât o berărie; este un simbol al Bucureștiului, o „fereastră” către trecutul său plin de poveste și istorie.

Iar, în acest an în care împlinește 125 de ani, Caru’ cu Bere ne reamintește că tradiția și istoria sunt cele care dau valoare unui loc, iar atmosfera de aici rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai frumoase „respirații” ale capitalei.

Vezi și: Istoria Casei cu Sfinx din București: de la locuința unui cizmar, la o lojă masonică și una dintre cele mai frumoase cafenele ale Capitalei