Budapesta, la „junk” după conflictul financiar cu guvernul lui Viktor Orban: Moody’s taie ratingul și lansează un avertisment dur

Budapesta, la „junk” după conflictul financiar cu guvernul lui Viktor Orban: Moody’s taie ratingul și lansează un avertisment dur
Viktor Orbán, premierul Ungariei. (Foto: Profimedia)

Capitala Ungariei a fost retrogradată oficial la categoria „junk” de agenția de rating Moody’s, într-un moment extrem de delicat din punct de vedere politic și financiar. Decizia vizează direct situația bugetară a Budapestei și conflictul deschis dintre administrația locală, condusă de primarul liberal, și guvernul național al premierului Viktor Orban. Potrivit Moody’s, orașul se confruntă cu probleme serioase de lichiditate, iar riscul ca Budapesta să nu își poată onora toate obligațiile financiare până la finalul anului 2025 a crescut semnificativ, informează Reuters.

Retrogradarea mută Budapesta din categoria investițională în zona de risc ridicat, un semnal negativ pentru creditori și investitori și o lovitură simbolică pentru una dintre cele mai importante capitale din Europa Centrală.

De ce a ajuns Budapesta la categoria „junk”

Moody’s a coborât ratingul orașului de la Baa3 la Ba1 și a plasat Budapesta sub observație pentru o posibilă nouă retrogradare. Agenția invocă, în primul rând, lichiditatea foarte slabă a orașului și incertitudinea privind transferurile financiare de la bugetul central.

„Incertitudinea legată de momentul și primirea transferurilor obișnuite, combinată cu o lichiditate extrem de redusă pentru a absorbi șocuri de numerar neprevăzute, crește semnificativ riscul de credit pe termen scurt”, a transmis Moody’s într-un comunicat oficial.

În evaluarea agenției, capacitatea Budapestei de a rambursa datoriile până la 31 decembrie 2025 este pusă sub semnul întrebării, iar acest lucru ar putea duce inclusiv la accelerarea rambursării unor împrumuturi pe termen lung.

Conflictul cu guvernul Orban și „taxa de solidaritate”

Un element central în decizia Moody’s este disputa financiară dintre Primăria Budapestei și guvernul condus de Viktor Orban. Orașul este obligat să plătească statului o așa-numită „taxă de solidaritate”, care a crescut cu 31% într-un singur an, ajungând la 76 de miliarde de forinți în 2024 și este estimată la 89 de miliarde de forinți în 2025.

Această sumă reprezintă aproximativ 21% din veniturile prognozate ale orașului și depășește fondurile primite de Budapesta de la guvernul central. Potrivit Moody’s, litigiile juridice în curs legate de această taxă „adaugă instabilitate sistemică și periclitează procesul de bugetare și echilibrul de numerar al orașului”.

Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, a reacționat dur, afirmând că retrogradarea este rezultatul „politicii fiscale iraționale și mioape” a guvernului.

Context politic și presiuni europene

Decizia Moody’s vine într-un context politic tensionat, cu alegeri parlamentare așteptate în Ungaria în primăvara anului viitor. În paralel, Ungaria se confruntă cu înghețarea parțială a fondurilor europene, ca urmare a disputelor cu Bruxelles-ul privind statul de drept și erodarea standardelor democratice – acuzații respinse constant de guvernul Orban.

Moody’s a menționat explicit că blocarea fondurilor europene contribuie la slăbirea poziției financiare generale a țării și, implicit, la presiunile asupra administrațiilor locale.

Un avertisment care depășește granițele Budapestei

Deși premierul Orban a declarat că guvernul ar fi dispus să ofere un sprijin financiar capitalei, avertismentul Moody’s rămâne unul sever. Retrogradarea Budapestei nu este doar o problemă locală, ci un semnal de alarmă privind tensiunile dintre puterea centrală și administrațiile locale, într-o Ungarie deja aflată sub presiune economică și politică.

Pentru Budapesta, trecerea la categoria „junk” înseamnă costuri mai mari de finanțare, credibilitate redusă și o marjă de manevră bugetară tot mai mică, exact într-un moment în care stabilitatea financiară ar fi fost esențială.