Avertismentul pierdut din „Biblioteca Babel”: cum a prevestit Borges criza internetului de azi

În urmă cu 84 de ani, Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai influenți autori ai secolului XX, a imaginat un univers care astăzi pare terifiant de familiar. Povestirea sa „Biblioteca Babel” nu era doar un exercițiu de stil literar sau o explorare a infinitului – era, poate fără să știe, un avertisment lucid despre viitorul internetului. Într-o epocă în care inteligența artificială inundă web-ul cu texte generate automat, iar dezinformarea se propagă ca un virus, se conturează un paradox: deși avem mai mult acces ca niciodată la informație, devine tot mai greu să găsim adevărul.

Ideea că inteligența artificială ar putea „repara” internetul a fost, pentru o vreme, destul de seducătoare. Modele precum ChatGPT, Claude, Gemini sau Copilot sunt capabile să sintetizeze informații din surse verificate, să răspundă rapid și coerent la întrebări și să elimine, teoretic, zgomotul digital.

Dar realitatea este mult mai complicată. Pentru a funcționa, aceste modele de tip LLM (Large Language Models) sunt antrenate pe volume uriașe de texte, extrase de pe internet – bloguri, articole, enciclopedii, forumuri și multe altele. Internetul, însă, nu este o resursă infinită. Iar conținutul de calitate – verificat, bine scris, coerent – devine tot mai rar. Potrivit unor estimări, până în 2026 am putea asista la o criză reală de date relevante pentru instruirea AI, așa cum avertizează EpochAI.

Pe măsură ce LLM-urile consumă tot ce e valoros și încep să se antreneze pe propriul output – texte generate anterior de alți chatboți – apare un fenomen descris de un studiu publicat în Nature: „colapsul modelului”. Cu alte cuvinte, AI-ul riscă să se autosaboteze, pierzând treptat acuratețea și coerența, asemenea unei copii xerox făcute după o altă copie xerox, până la pierderea completă a calității.

Cum o aşteaptă Adrian Alexandrov pe Elena Udrea acasă? Fostul ministru ar da orice să fie alături de iubit şi de fetiţa lor, Eva. Foto

Prima reacție a lui Adrian Brîncoveanu după ce s-a despărțit de Andreea Marin. Cu ce se ocupă acum fostul partener al vedetei

Această perspectivă distopică nu este doar o teorie academică. S-a întâmplat deja cu Tay, chatbot-ul Microsoft, care a început să reproducă discursuri rasiste după ce a învățat din interacțiunile online. Și se întâmplă zilnic în mediul digital, unde milioane de texte generate de AI ajung online, în aparență „veridice”, dar adesea cu greșeli sau chiar informații fabricate.

Borges și biblioteca infinită de nonsens

„Biblioteca Babel”, povestirea lui Borges din 1941, conturează o lume în care toate cărțile posibile există deja – fiecare combinație posibilă de litere, fiecare adevăr, dar și fiecare minciună imaginabilă. Inițial, oamenii sunt entuziasmați: undeva, în acea bibliotecă infinită, se găsesc cu siguranță răspunsurile la toate întrebările existențiale.

Dar apoi, realitatea se impune: majoritatea covârșitoare a cărților sunt complet lipsite de sens. Informația relevantă este pierdută într-un ocean de gargară. Și chiar când cineva găsește un pasaj coerent, nu poate ști dacă este autentic sau doar o altă formă de înșelăciune aleatorie. Sună cunoscut?

Această viziune pare să descrie cu o precizie înfricoșătoare direcția în care se îndreaptă internetul. Cei care caută adevărul printre milioane de postări, reclame mascate, opinii neverificate și texte generate automat se simt tot mai des copleșiți. Chiar și când găsești un articol coerent, te întrebi: cine l-a scris? E generat de AI? E verificat?

Exact ca în „Biblioteca Babel”, accesul nelimitat la informație devine o capcană: în loc să aducă cunoaștere, aduce confuzie.

Viitorul cunoașterii: se va transforma internetul într-un lux?

Neal Stephenson, un alt vizionar al literaturii speculative, a dus mai departe această idee în romanul său Fall (2019). În lumea descrisă acolo, internetul este complet contaminat de conținut fals, clickbait și minciuni. Soluția? Accesul la „fluxuri editate” – surse controlate, unde oameni reali verifică și curăță informația. Dar acest serviciu este scump. Doar elitele își permit să acceseze un internet de calitate. Restul primesc mizeria.

Acest scenariu, din păcate, nu mai pare doar o distopie. Din ce în ce mai mulți utilizatori se plâng de scăderea calității informației disponibile gratuit. Algoritmii favorizează popularitatea, nu acuratețea. Iar odată ce chatboții încep să se autoalimenteze, s-ar putea ca și ceea ce astăzi pare „corect” să devină irelevant sau fals în doar câțiva ani.

Internetul, deși lăudat ca o minune a epocii moderne, riscă să devină exact ceea ce a prezis Borges: o bibliotecă infinită, dar imposibil de utilizat.

În loc de concluzie: poate că e timpul să nu mai lăsăm viitorul internetului pe mâna întâmplării sau doar a algoritmilor. Ai putea începe chiar acum: citește mai atent, pune întrebări și alege surse de încredere. Altfel, ai toate șansele să te pierzi în „Biblioteca Babel” digitală, fără hartă și fără ieșire.