Aurul dacic reapare în lumina laserelor: Dealul de la Coțofenești, scos la iveală cu tehnologia care a descoperit templele mayașe

În inima pădurilor din județul Prahova, acolo unde natura pare că și-a pus amprenta de milenii, Dealul de la Coțofenești ascunde o comoară care nu are neapărat strălucirea aurului, ci valoarea inestimabilă a istoriei. În 1926, în această zonă împădurită, un copil a găsit întâmplător un coif de aur de o frumusețe rară – o piesă de tezaur a civilizației geto-dacice, datând din secolul IV î.Hr.

La aproape un secol distanță, autoritățile din Prahova decid să redeschidă cercetările arheologice în zona în care, se pare, se ascunde o întreagă cetate getică. Ce este diferit față de trecut? De această dată, oamenii de știință nu vin doar cu lopeți și hărți rudimentare, ci cu tehnologie de ultimă generație – LiDAR – același sistem de scanare aeriană care a dus la descoperirea templelor mayașe ascunse sub jungla Americii Centrale.

Scanarea LiDAR a confirmat ceea ce localnicii și istoricii bănuiau de mult: pe Dealul de la Coțofenești sunt urme clare de intervenție umană, terasări și posibile ziduri ale unei vechi cetăți. Mihai Dumitrache, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Prahova, declară cu entuziasm că „rezultatele au fost spectaculoase”.

LiDAR – lumina care vede trecutul

Tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging) folosește senzori optici montați pe drone sau avioane pentru a crea hărți 3D extrem de detaliate ale terenului, eliminând vegetația și arătând relieful așa cum este el – curat, nealterat. Este ca și cum pădurea ar fi fost dată la o parte cu un laser, lăsând arheologii să vadă exact ceea ce s-a aflat acolo cu mii de ani în urmă.

Horoscopul zilei de marți, 13 mai 2025. Zodia care va avea parte de necazuri, ghinionul nu-i dă pace

Obiectul din casă pe care sigur uiți să îl cureți. Este folosit zilnic, nelipsit din rutina fiecăruia de îngrijire, dar se poate transforma într-un cuib pentru bacterii periculoase

Această tehnologie revoluționară a schimbat modul în care se fac descoperiri arheologice. În Cambodgia, a scos la iveală o rețea urbană ascunsă sub solul sacru de la Angkor Wat. În Danemarca, a dezvăluit o fortăreață vikingă perfect circulară. Iar în America Centrală, a rescris practic tot ce se știa despre civilizația Maya.

Acum, LiDAR vine să revoluționeze și arheologia românească. La Coțofenești, cercetările realizate cu această tehnologie au scos la suprafață dovezi clare ale unei posibile locuiri dacice – terase, forme geometrice artificiale și anomalii ale solului ce nu pot fi explicate prin procese naturale.

„Cu ajutorul acestui dispozitiv de înaltă rezonanță se transmit imagini ale formelor de relief pure, fără vegetație. Astfel se vede clar dacă asupra terenului a intervenit omul”, explică Mihai Dumitrache, pentru Libertatea.

Săpături cu miză uriașă: redescoperirea unei lumi pierdute

Zona de cercetare are peste două hectare și se află într-o regiune greu accesibilă, la peste 400 de metri altitudine, în plină pădure. Aici nu se poate ajunge decât cu mașini de teren sau pe jos, iar în sezonul ploios, accesul devine aproape imposibil. Tocmai de aceea, explorarea acestei posibile cetăți getice va necesita nu doar voință, ci și o finanțare considerabilă.

Proiectul arheologic va fi demarat în vara acestui an și va implica nu doar specialiști, ci și studenți la istorie din toată țara. Prima fază va include scanări suplimentare și identificarea zonelor cheie pentru săpături. Dacă vor fi descoperite artefacte, zona va putea fi inclusă într-un circuit turistic și educațional de excepție.

Interesul pentru Coțofenești a renăscut într-un context trist – furtul coifului de aur dintr-un muzeu olandez, în ianuarie 2025. Însă, așa cum susține directorul muzeului, proiectul de cercetare era în plan încă dinainte, ca parte a unui program național finanțat cu fonduri europene.

Există însă și o parte mai puțin luminoasă a poveștii. În zonă au fost identificate urme de săpături neautorizate, făcute probabil de căutători de comori. Gropi fără explicație, intervenții haotice – toate acestea pot compromite vestigii importante ale trecutului. Din fericire, până acum nu există dovezi că alte artefacte valoroase ar fi fost scoase ilegal la suprafață.

Concluzie: O nouă șansă pentru istoria dacilor

Dealul de la Coțofenești nu este doar locul unde s-a găsit un obiect prețios. Este, probabil, o fereastră spre o epocă uitată, un punct de legătură între trecutul glorios al geto-dacilor și prezentul nostru modern. Cu ajutorul tehnologiei și al pasiunii celor care vor să dezvăluie adevărul, această zonă poate redeveni un simbol al patrimoniului românesc.

Într-o lume în care istoria este adesea eclipsată de noutăți trecătoare, astfel de proiecte sunt mai mult decât necesare – sunt cruciale. Și cine știe? Poate că, sub pământul tăcut al Coțofeneștiului, ne așteaptă încă multe povești care vor rescrie manualele de istorie.