Animalele feroce revin în Europa, inclusiv în România, apropiindu-se tot mai mult de așezările umane și transformând conviețuirea într-o provocare

După secole de vânătoare intensă și distrugere a habitatului, marile carnivore din Europa revin în număr tot mai mare. Lupi, urși, râși și chiar gluttoni își refac populațiile, beneficiind de măsurile de conservare implementate în ultimele decenii. Datele recente arată o creștere semnificativă a numărului acestor prădători pe întregul continent, inclusiv în România, scrie The Guardian.

În prezent, Europa găzduiește aproximativ 20.500 de urși bruni, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de 2016. Populația de lupi sălbatici a crescut cu 35%, ajungând la 23.000 de exemplare, în timp ce râsul eurasiatic a înregistrat o creștere de 12%, numărându-se acum 9.400 de exemplare. Chiar și gluttonul, o specie mai puțin cunoscută în afara Scandinaviei, și-a mărit populația cu 16%, ajungând la 1.300 de indivizi.

Cel mai spectaculos succes al conservării este cel al râsului iberic (Lynx pardinus), care acum 25 de ani era considerat aproape dispărut. De la mai puțin de 100 de exemplare în sudul Spaniei, populația a crescut atât de mult încât statutul speciei a fost schimbat de la „pe cale de dispariție” la „vulnerabil”. Acest succes s-a datorat unor investiții masive de peste 33 de milioane de euro și măsuri stricte de protecție a habitatului.

Reîntoarcerea marilor prădători: o provocare pentru comunități

Deși reintroducerea și protecția prădătorilor sunt considerate victorii pentru biodiversitate, aceste schimbări ridică întrebări dificile. Cum vor reuși comunitățile locale să trăiască alături de aceste animale? În multe regiuni din Europa, creșterea populației de lupi și urși a dus la conflicte cu fermierii și crescătorii de animale.

Cu ce să stropești vița de vie în luna mai dacă vrei struguri mari, dulci și must din belșug la toamnă

Soţia lui George Simion a recunoscut de ce nu a vrut iniţial să aibă o relaţie cu politicianul: „Niciunei femei nu îi place asta”

În România, unde populația de urși este una dintre cele mai mari din Europa, atacurile asupra gospodăriilor și fermelor au devenit din ce în ce mai frecvente. Fermierii din zonele montane raportează pierderi de animale, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a compensa aceste daune și a preveni conflictele.

În alte țări europene, precum Italia, Franța și Suedia, disputele între conservatori și fermieri au dus la vânătoare controlată a lupilor, dar și la proteste din partea ecologiștilor. În Suedia, de exemplu, un masacru de 54 de lupi organizat în 2023 a provocat reacții puternice din partea organizațiilor de protecție a animalelor.

Un alt aspect controversat este modul în care sunt tratate comunitățile locale în această ecuație. Un studiu recent al Universității din York sugerează că există o lipsă de claritate cu privire la cine este considerat „local” în aceste zone, ceea ce îngreunează găsirea unor soluții eficiente pentru conviețuirea cu prădătorii.

Cum ne putem adapta la noii vecini sălbatici?

Creșterea numărului de carnivore mari necesită soluții noi pentru a asigura coexistența cu oamenii. Specialiștii avertizează că măsurile de protecție stricte trebuie să fie completate de strategii flexibile, adaptate fiecărei regiuni.

Printre măsurile propuse se numără:

• Compensarea rapidă și echitabilă a fermierilor pentru pierderile cauzate de prădători.
• Sisteme de protecție a animalelor domestice, precum garduri electrice și câini de pază special antrenați.
• Educație și conștientizare în comunități, pentru a preveni panica și vânătoarea ilegală.
• Monitorizarea și gestionarea activă a populațiilor de prădători, pentru a preveni suprapopularea în anumite zone.

Într-un viitor nu foarte îndepărtat, locuitorii Europei vor trebui să accepte că marile carnivore sunt din nou parte din peisajul natural. Urletul lupilor și prezența urșilor vor deveni din ce în ce mai obișnuite, iar provocarea va fi să găsim un echilibru între protejarea acestor specii și siguranța comunităților umane.