10 iun. 2025 | 14:56

America super-bogaților: cum a făcut Elon Musk 186 de miliarde într-un singur an

ACTUALITATE
America super-bogaților: cum a făcut Elon Musk 186 de miliarde într-un singur an
Inegalitatea se adâncește: bogații devin mai bogați, restul rămân pe loc

Creșterea economică din SUA are doi feți: pe de o parte, miliardarii care își dublează averea în timp record, iar pe de altă parte, americanii obișnuiți care se zbat să își acopere nevoile de bază. În 2024, cei mai bogați 10 americani au reușit o performanță amețitoare: 365 de miliarde de dolari în plus în conturi, o sumă care sfidează orice normă de echitate socială. Iar în fruntea acestui pluton se află nimeni altul decât Elon Musk, care a acumulat singur 186,1 miliarde de dolari într-un singur an.

În timp ce o bună parte a clasei de mijloc americane continuă să lupte cu inflația, datoriile și costurile tot mai mari pentru sănătate și locuințe, o analiză Oxfam scoate la iveală un contrast dur: un angajat american obișnuit câștigă, în medie, 50.000 de dolari pe an. Ar dura aproape 726.000 de ani pentru ca zece dintre acești muncitori să egaleze câștigurile înregistrate în 2024 de primii zece miliardari din SUA.

Raportul Oxfam atrage un semnal de alarmă asupra dezechilibrului tot mai accentuat în ceea ce privește distribuirea bogăției în SUA. Cifrele sunt clare: în timp ce averea celor mai bogați americani crește zilnic cu aproximativ 1 miliard de dolari, cei din clasele inferioare pierd accesul la beneficii sociale fundamentale.

Mark Zuckerberg, șeful Meta, și Rob Walton, moștenitorul imperiului Walmart, au câștigat fiecare câte 38,7 miliarde de dolari. Investitorul legendar Warren Buffett a înregistrat o creștere de 34,8 miliarde, iar Jim Walton, un alt moștenitor Walmart, a adăugat 36,5 miliarde. Totuși, nu toți au avut un an prosper – Larry Page și Sergey Brin, cofondatorii Google, au suferit pierderi, dovadă că volatilitatea piețelor nu iartă chiar pe toți miliardarii.

Cu toate acestea, majoritatea celor din top 10 au profitat din plin de politica economică și fiscală americană, mai ales pe fondul dezbaterilor din Congres privind un nou proiect de lege care ar reduce taxele pentru cei mai înstăriți. Este vorba despre „One Big Beautiful Bill Act”, o inițiativă susținută de Donald Trump și de Partidul Republican, care urmărește extinderea facilităților fiscale din perioada primului său mandat.

Trump pregătește terenul pentru primul trilionar din lume

Oxfam avertizează că noua lege fiscală promovată de republicani nu este altceva decât o „donație” pentru bogați, în special pentru miliardarii din Silicon Valley și industria financiară. Senatoarea Elizabeth Warren a declarat că această lege ar fi „o reducere masivă de taxe pentru milionari și miliardari, în timp ce oamenii muncitori pierd sprijinul de care au nevoie.”

Pe hârtie, legea ar stimula creșterea economică – estimările Penn Wharton Budget Model sugerează o creștere de 0,5% a PIB-ului în 10 ani și de 1,7% în 30 de ani. Dar detaliile arată că două treimi din beneficiile fiscale vor merge către cei mai bogați 10% dintre americani, în timp ce cei mai săraci 20% ar pierde în medie 1.035 de dolari anual. Programe precum Medicaid sau tichetele de masă ar suferi tăieri drastice.

Totodată, acest proiect legislativ pare să creeze un teren fertil pentru ca Elon Musk să devină primul trilionar din lume. Cu o creștere de 186 de miliarde într-un an și implicare politică activă în sprijinirea revenirii lui Trump la Casa Albă, Musk devine un simbol al noii oligarhii economice americane.

O economie alimentată de datorii: cine plătește nota?

În spatele acestei spectaculoase creșteri a averii super-bogaților se află un adevăr incomod: datoria publică a Statelor Unite a ajuns la un record istoric de 36 de trilioane de dolari. Agenția de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al SUA, un semnal de alarmă pentru stabilitatea economică a celei mai mari economii din lume.

Oficialii Casei Albe susțin că proiectul legislativ republican nu va adăuga la deficit și că prioritățile bugetare vor ajuta economia. Dar Moody’s nu pare să fie de aceeași părere. Agenția avertizează că este puțin probabil ca reducerile de taxe combinate cu promisiunea reducerii cheltuielilor să ducă la o consolidare fiscală sustenabilă.

Pe de altă parte, Comitetul pentru Buget Federal Responsabil avertizează că legea republicană ar putea adăuga 3,3 trilioane de dolari la datoria națională în următorul deceniu – și până la 5,2 trilioane dacă prevederile temporare devin permanente.

În concluzie, creșterea averii celor mai bogați americani nu este un simplu efect al pieței, ci rezultatul unui sistem care favorizează concentrarea bogăției în mâinile unui grup foarte restrâns. În timp ce restul societății este invitată să plătească factura sub formă de servicii publice mai slabe, taxe indirecte și datorii crescânde, întrebarea care planează este: cât de sustenabilă mai este această „prosperitate” a Americii super-bogaților?