A plecat să cumpere o rochie pentru bal și nu s-a mai întors niciodată. Cum a dispărut aristocrata Dorothy Arnold acum 115 ani

Dispariția personalității mondene Dorothy Arnold din decembrie 1910 reprezintă, și astăzi, unul dintre cele mai fascinante mistere din istoria Statelor Unite ale Americii. Nimeni nu știe ce s-a ales de tânăra de 25 de ani care a plecat, într-o dimineață friguroasă de decembrie, să-și cumpere o rochie pentru balul de debutantă al surorii sale mai mici.

Dorothy Arnold a plecat să-și cumpere o rochie pentru bal și nu s-a mai întors de 115 ani

Într-o dimineață rece de decembrie, în anul 1910, Dorothy Arnold, o tânără în vârstă de 25 de ani provenind din înalta societate newyorkeză, a plecat de acasă pentru o aparent banală sesiune de cumpărături.

Scopul era simplu: să găsească o rochie potrivită pentru balul de debutantă al surorii sale mai mici, Marjorie. Locuia împreună cu familia într-un conac impunător din Upper East Side, iar plecarea ei nu părea nimic ieșit din comun.

Dorothy era fiica cea mare a uneia dintre cele mai vechi și mai influente familii americane, ale cărei rădăcini ajungeau până la primii coloniști sosiți pe Mayflower.

Inna şi Alexandra Stan, împreună pe scenă. Au făcut show de zile mari, însă fanii au avut ceva de criticat: „Eu nu înţeleg”

Cu ce se stropesc castraveții pentru a-i scăpa de afide. Un ingredient din casă rezolvă imediat problema

Avea asupra ei 30 de dolari, o sumă considerabilă pentru acea perioadă (echivalentul a aproape 1.000 de dolari în prezent), și era îmbrăcată cu eleganță, conform standardelor modei newyorkeze.

Bijuteriile, pașaportul și celelalte obiecte de valoare le lăsase acasă, ceea ce părea să indice că nu intenționa o călătorie de durată.

În acea dimineață, Dorothy a făcut câteva opriri: a cumpărat o carte cu glume și o cutie cu bomboane de ciocolată, ambele achiziții fiind trecute pe contul tatălui ei.

Aproape de ora 14:00, a fost văzută discutând vesel cu o prietenă pe colțul străzii 27 cu Fifth Avenue. În treacăt, i-a spus acesteia că urma să se plimbe prin Central Park înainte să revină acasă. Apoi a salutat-o și… s-a făcut nevăzută.

Făcea parte din una dintre cele mai bogate și influente familii din New York

Cazul dispariției lui Dorothy Arnold a fost și rămâne cel mai vechi caz nerezolvat de dispariție din istoria orașului New York. Misterul a captivat nu doar detectivii și presa vremii, ci și generațiile care au urmat.

Strănepoata sa, Jane Vollmer, mărturisea că a aflat despre această poveste abia la vârsta adultă, citind un articol în Daily News. A fost surprinsă să recunoască numele familiei și a aflat ulterior adevărul întrebându-și tatăl.

Familia Arnold a evitat cu grijă subiectul timp de peste un secol. Mama lui Jane, Rebecca, născută la cinci ani după dispariție, nu a vorbit niciodată despre acest episod.

Niciun comunicat oficial nu a fost oferit de familie de-a lungul decadelor, iar deschiderea subiectului pare, în ochii urmașilor, o profanare a memoriei strămoșilor.

„Bunica mea ar fi îngrozită să știe că totul e scos la lumină după atâta timp”, a spus Jane Vollmer, potrivit National Geographic.

Părinții tinerei au pornit o investigație discretă, fără să apeleze la poliție

Absența lui Dorothy la cina familiei a fost primul semnal de alarmă. Când nu s-a întors nici până seara, părinții au început să-și sune prietenii, cu speranța că tânăra s-ar fi oprit la un mic rendez-vous.

Dimineața următoare, într-o atmosferă de îngrijorare crescândă, aceștia au decis să angajeze un avocat și câțiva detectivi particulari de la faimoasa agenție Pinkerton, pentru a da de urma lui Dorothy.

În mod surprinzător, poliția nu a fost implicată decât după șase săptămâni, un detaliu care ridică semne de întrebare chiar și-n zilele noastre. Potrivit istoricilor, implicarea autorităților în acea epocă era adesea considerată nepotrivită pentru familiile din înalta societate.

„Oamenii aveau o atitudine rezervată față de poliție. Erau văzuți ca fiind pentru bețivi, imigranți și criminali”, explică Jane Vollmer. Fratele ei, Mark Vollmer, în vârstă de 67 de ani, adaugă: „Astăzi pare de neconceput să nu suni imediat la poliție, dar în acea vreme, discreția era regula.”

Totuși, tăcerea nu a protejat familia Arnold de ceea ce aveau să urmeze: un asalt mediatic de proporții.

Anunțul dispariției lui Dorothy Arnold, 1910. Foto arhivă National Geographic

Familia fetei a oferit o recompensă uriașă pentru cine ar fi găsit-o pe Dorothy

Când detectivii Pinkerton nu au reușit să obțină niciun indiciu semnificativ, patriarhul Francis Rose Arnold a decis să ia atitudine.

Pe 25 ianuarie 1911, a organizat o conferință de presă și a oferit detalii despre fiica sa: avea 1,63 metri înălțime, 64 de kilograme, era frumoasă și elegantă, purta o rochie bleumarin lungă până la gleznă și o pălărie de catifea.

În plus, a promis o recompensă de 1.000 de dolari (echivalentul a peste 30.000 de dolari azi) pentru orice informație despre locul unde s-ar putea afla Dorothy.

A doua zi, cazul a făcut prima pagină în New York Times. Poliția părea convinsă că Dorothy fugise pentru a se căsători, excluzând variantele de crimă sau sinucidere. Ziarul nota că nu exista istoric de boli mintale în familie și că Dorothy era o tânără cultivată, pasionată de literatură, care vorbea mai multe limbi.

O tânără ambițioasă într-o societate restrictivă

Dorothy Arnold era o femeie cu visuri mari, neobișnuite pentru o tânără de rangul său la începutul secolului XX. Absolventă a Colegiului Bryn Mawr din Philadelphia, visa să devină scriitoare.

Trimitea povestiri la revista McClure’s, dar fără succes. Dorința ei de a închiria un studio în cartierul boem Greenwich Village a fost respinsă categoric de tatăl ei.

Dezamăgită de lipsa de sprijin a familiei, Dorothy și-a folosit alocația generoasă pentru a închiria o căsuță poștală privată, prin care să își gestioneze corespondența literară în secret.

Presa vremii scria că nu era o fire secretoasă și că, deși fusese curtată de mulți bărbați, familia nu știa ca ea să fi fost vreodată logodită. Totuși, lucrurile nu stăteau chiar așa.

Un iubit misterios și o escapadă secretă?

Pe 15 februarie 1911, cotidianul Daily News a publicat o dezvăluire șocantă: în toamna anului anterior, Dorothy își amanetase bijuteriile pentru a-și finanța o escapadă romantică de o săptămână la Hotel Essex din Boston. Oficial, le spusese părinților că merge în vizită la o prietenă din Cambridge.

În realitate, era acolo cu George S. Griscom Jr., un bărbat de 40 de ani, șomer, originar din Pittsburgh, cu care se întâlnea în secret din perioada facultății.

Griscom avea un trecut problematic: fusese logodit cu o altă moștenitoare bogată, dar aceasta anulase nunta în ajunul ceremoniei. Se pare că i-ar fi cerut și lui Dorothy să se căsătorească, însă familia ei s-a opus vehement acestei relații.

Dispariția lui Dorothy Arnold a fost urmată de ani întregi de investigații, teorii, piste false și mărturii contradictorii.

Unele zvonuri sugerau că s-ar fi sinucis din cauza respingerilor primite ca scriitoare, altele că ar fi fost victima unei rețele de traficanți sau că ar fi murit în urma unui avort clandestin. Nicio ipoteză nu a putut fi confirmată.

Un mister care continuă să fascineze și după mai bine de un secol

La mai bine de un secol de la dispariția sa, Dorothy Arnold rămâne o figură enigmatică, simbol al presiunilor sociale, al luptei pentru independență și al tragediilor ascunse sub aparența respectabilității.

Cazul lui Dorothy Arnold continuă să fie studiat, analizat și rememorat ca una dintre cele mai fascinante enigme ale Americii moderne.

Din păcate, familia Arnold nu a aflat niciodată ce s-a întâmplat cu mult iubita lor Dorothy. Și poate că nici nu a vrut cu adevărat să afle. Tăcerea lor de o sută de ani vorbește despre rușinea, durerea și pierderea ireparabilă a unei fiice care a îndrăznit să viseze altfel.