A fost torturat, ars pe „Tronul de Foc” și mâncat de viu, în cea mai cumplită pedeapsă din istoria omenirii. Povestea lui Gheorghe Doja, conducătorul Răscoalei Țărănești din 1514

În zilele noastre, puțini oameni își mai amintesc de curajul de neegalat al lui Gheorghe Doja, liderul Răscoalei Țărănești de la 1514, nobilul secui care a luptat împotriva asupririi țăranilor din Transilvania secolului al VI-lea. A fost supus celei mai dure pedepse din istoria omenirii, fiind torturat, bătut, ars și, ulterior, mâncat de viu.

Un mic nobil secui, transformat în simbol al luptei pentru dreptate

Gheorghe Doja, cunoscut în maghiară drept Dózsa György, s-a născut în anul 1470, în localitatea Dalnic, situată în zona Scaunului Chizd din Regatul Ungariei, astăzi parte a județului Covasna din România.

Deși provenea dintr-o familie modestă de nobili secui, destinul său avea să-l transforme într-unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai unei revolte sociale din Europa secolului al XVI-lea.

Răscoala țărănească din 1514, condusă de Gheorghe Doja, a izbucnit ca reacție la inegalitățile sociale și abuzurile nobilimii maghiare asupra țăranilor.

Plantele pe care trebuie să le arunci din casă imediat. Aduc ghinion și pot afecta sănătatea familiei

Ce să adaugi la rădăcina roșiilor în luna iulie ca să crească mari și gustoase. Secretul pe care nu îl spune niciun fermier

Într-o perioadă în care Transilvania făcea parte din Regatul Ungariei, țăranii erau adesea supuși unor obligații aproape inumane, lipsiți de orice drepturi și considerați simpli pioni în mâna magnaților.

Inițial, Doja fusese desemnat de autorități să conducă o cruciadă împotriva Imperiului Otoman, având la dispoziție o armată formată în principal din țărani.

Dar refuzul nobililor de a-i permite să organizeze această acțiune și tratamentul umilitor aplicat armatei sale au transformat cruciada într-o revoltă de proporții.

Răscoala sângeroasă și represaliile dure ale nobilimii

Sub comanda lui Doja, răscoala a căpătat rapid dimensiuni impresionante, cuprinzând regiuni vaste din Transilvania și din Regatul Ungariei. Țăranii revoltați au atacat castelele nobililor, au incendiat domenii și au eliberat iobagii. Acțiunile lor au șocat nobilimea, care s-a temut de o destabilizare completă a ordinii feudale.

În ciuda succeselor inițiale, rebeliunea a fost în cele din urmă înfrântă. Trupele conduse de nobilimea maghiară, mai bine echipate și organizate, au reușit să înăbușe revolta. Gheorghe Doja a fost capturat în timpul confruntărilor finale, iar sfârșitul său a devenit un simbol al cruzimii umane și al represiunii nemiloase.

Nobilimea, dornică să dea un exemplu dur și să descurajeze orice alte încercări de revoltă, a conceput o execuție publică care avea să rămână întipărită în memoria colectivă europeană drept una dintre cele mai barbare din istorie.

Vezi și: Istoria României, marcată de destine tragice și uitate. Personalitățile istorice cu sfârșit sângeros care au marcat evoluția țării noastre

Tronul de foc , o tortură regizată cu o cruzime inumană

În anul 1514, la vârsta de 44 de ani, Gheorghe Doja a fost supus unei morți greu de imaginat. A fost adus în lanțuri într-o piață publică, unde nobilii maghiari au organizat un simulacru grotesc de încoronare.

I-au spus că, dacă a dorit să fie rege al țăranilor, va primi această „onoare”. Însă în loc de un tron, i-au pregătit un scaun din fier, înroșit în foc.

A fost legat cu lanțuri fierbinți de acel tron încins, pe cap i-au așezat o coroană de fier, încălzită până la roșu, confecționată dintr-un fier de plug, iar în mână i-au pus un sceptru de asemenea încins. Era o „încoronare” simbolică, dar concepută pentru a provoca suferință cumplită.

Istoricii relată că înainte de această tortură, Doja a fost obligat să asiste la execuția fratelui său, care a fost tăiat în trei bucăți în fața lui. Cu toate acestea, Gheorghe Doja nu a dat niciun semn de frică.

Potrivit mărturiilor, nu a scos niciun sunet, nu a plâns, nu a gemut. A înfruntat moartea cu o demnitate care a stârnit chiar și uimirea călăilor săi.

Executarea lui Gheorghe Doja. Foto Alamy Photos

L-au ars, torturat și mâncat de viu pentru a-i frânge spiritul

După o oră de tortură pe tronul încins, Gheorghe Doja a fost coborât și supus unei alte forme de cruzime: a fost adus în fața unui grup de soldați ai săi, capturați anterior și ținuți înfometați timp de zece zile.

Aceștia au fost obligați să rupă cu dinții carne de pe trupul lui Doja, în cadrul unui ritual canibalic menit să umilească și să distrugă simbolic figura conducătorului răsculaților.

Chiar și în acel moment de suferință extremă, Doja a rămas lucid. Le-a spus celor care îl mușcau: „Se pare că, în loc de luptători, am crescut lângă mine niște câini”.

Cuvintele sale, rostite în timp ce era mâncat de viu, sunt de o forță copleșitoare și exprimă dezamăgirea amară a unui lider trădat de camarazii săi, în condiții imposibil de suportat.

După acest episod final, trupul lui Gheorghe Doja a fost sfârtecat, iar rămășițele sale au fost trimise în mai multe orașe ale regatului, ca avertisment pentru oricine ar mai fi îndrăznit să se ridice împotriva nobilimii.

Vezi și: Fecioara de oțel, cumplitul instrument de tortură al vremurilor de demult: cum mureau condamnații în chinuri grele

Ecouri în istorie și cultură: Doja, erou sau martir?

Execuția lui Gheorghe Doja a fost atât de atroce încât a devenit rapid cunoscută în întreaga Europă. Profesorul Paul Freedman, reputat istoric de la Universitatea Yale, a afirmat că moartea sa a fost „atât de uluitor de barbară încât, în întreaga Europă, contemporanii au luat-o în seamă”.

Mulți comentatori ai epocii, dar și din epoci ulterioare, au considerat-o cea mai crudă pedeapsă aplicată vreodată unui om.

Povestea lui Doja a inspirat numeroase opere de artă și creații culturale. Filmul „Judgement” din 1970, precum și sculptura „Tronul de foc”, expusă la Galeria Națională Maghiară, sunt doar două dintre exemplele prin care memoria acestui lider al țărănimii a fost păstrată vie.

Deși percepția asupra lui Doja a variat de-a lungul timpului – pentru unii a fost un criminal periculos, pentru alții un vizionar sau un martir – nu poate fi contestat faptul că figura sa a devenit un simbol al rezistenței împotriva opresiunii și al curajului în fața unui destin tragic.

Una dintre cele mai cumplite execuții din istoria omenirii

Astăzi, la peste 500 de ani de la moartea lui Gheorghe Doja, povestea sa rămâne un avertisment viu despre cruzimea pe care puterea o poate manifesta împotriva celor care o contestă. Într-o epocă în care ideea de justiție socială era aproape inexistentă, Doja a îndrăznit să viseze la un sistem în care țăranii să nu mai fie tratați ca sclavi.

Execuția sa, deși concepută ca un act de teroare și supunere, a avut efectul invers: a transformat un simplu nobil secui într-un simbol etern al luptei pentru demnitate.

„Tronul de foc”, deși gândit ca instrument de umilire și distrugere, a devenit monumentul unei jertfe care a marcat definitiv istoria Europei de Est.

Povestea lui Gheorghe Doja, în ciuda cruzimii sale sfâșietoare, este mai actuală ca oricând. Este un memento că puterea coruptă și lipsită de empatie poate genera monștri, dar și că, uneori, curajul unui singur om poate zdruncina temelii vechi de secole.

Vezi și: Povestea Omului cu Ciocanul, criminalul în serie care a terorizat România comunistă. Tortura cumplită la care erau supuse victimele lui Romulus Vereș