Imaginea ministrului Energiei, folosită într-o fraudă online cu Enel. Riști să-ți dispară banii din cont, ministrul a făcut plângere penală pentru deepfake

Într-un eveniment alarmant care subliniază riscurile tehnologiei moderne, Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Plângerea vizează o tentativă de fraudă online prin utilizarea neautorizată a imaginii sale într-un video deepfake, distribuit pe rețelele de socializare. În videoclipul în cauză, Burduja este prezentat promovând o schemă de investiții fictivă asociată cu ENEL, compania internațională de energie electrică, promițând câștiguri fabuloase pentru investitori.

Cea mai nouă tentativă de fraudare pe Facebook te poate lăsa fără bani în cont

Această tentativă de înșelăciune nu este o noutate în spațiul virtual, însă utilizarea imaginii unui oficial guvernamental ridică semnificativ credibilitatea mesajului fraudulos. Victimele potențiale sunt atrase cu promisiuni de câștiguri lunare de 9000 lei, pentru o investiție minimă de 1200 lei, garantate chiar de Guvern, o afirmație evident falsă.

„Am depus astăzi o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva utilizării tehnologiei deepfake pentru înşelarea cetăţenilor în achiziţionarea de servicii false de investiţii în domeniul energiei. Aceste fapte reprezintă infracţiuni grave, nu doar împotriva individului, ci şi împotriva securităţii naţionale a României. În data de 19 ianuarie 2024, pe pagină falsă de Facebook denumită „HTPPY”, a fost postat un videoclip deepfake în care am fost reprezentat promovând fals o schemă de investiţii inexistente a companiei ENEL. Videoclipul a folosit în mod fraudulos imaginea mea şi vocea mea pentru a convinge publicul să investească într-o platformă fictivă. Această acţiune nu doar că a înşelat publicul, dar a şi denigrat reputaţia mea şi a instituţiei Ministerului Energiei”, a relatat Burduja într-o postare pe pagina personală de Facebook.

Theo Zeciu și Cesima, despre experiența Power Couple: “Lipseau anumite puncte de înțelegere și acum le avem” EXCLUSIV

Primul lucru pe care l-a făcut Liviu Guță când s-a întors în România, după ce a fost dat dispărut timp de 2 ani

Citește și: Facebook, acest „sat fără câini”. Deepfake-urile, la ele acasă pe rețeaua de socializare, cum va afecta alegerile

Ce ”promite” ministrul în clipul mincinos de tip deepfake

„Fiecare investitor va putea să primească incredibila sumă de 9000 lei pe lună grație platformei de investiții inovatoare de la Enel. Enel este compania internațională implicată în producția de energie electrică. Investește minim 1.200 lei și bucură-te de un venit lunar. Siguranța investiției tale este garantată de Guvern. Primii participanți și-au asigurat deja o casă nouă și o mașină. Schimbați-vă viața chiar acum. Completați formularul de aplicare pe site-ul oficial și deveniți partea unui proiect de succes”, este prezentat ministrul în imaginile deepfake.

Video-ul fraudulos a fost identificat pe o pagină de Facebook falsă, „HTPPY”, pe 19 ianuarie 2024, unde ministrul apare îndemnând oamenii să investească într-o platformă inexistente de la Enel. Deși la prima vedere imaginile par autentice, o analiză mai atentă dezvăluie distorsiuni ale vocii ministrului și mișcări faciale nenaturale, semne clare ale manipulării digitale.

Citește și: Taylor Swift, victima unui deepfake grosolan: Ce „vindea” vedeta pe internet

Sebastian Burduja a avertizat publicul cu privire la pericolele tehnologiei deepfake, care utilizează inteligența artificială pentru a crea conținut fals cu potențial de a răspândi dezinformare. El a subliniat că nicio companie serioasă nu ar solicita plăți prin linkuri postate pe rețelele sociale sau prin canale nesigure. Vânzările de acțiuni sau emiterea de obligațiuni se desfășoară întotdeauna prin canale oficiale, cum ar fi Bursa de Valori sau alte instituții financiare recunoscute.

Ministrul a făcut apel la cetățeni să fie vigilenți și să verifice întotdeauna autenticitatea și legitimitatea oricărei oferte de investiții. Acest incident evidențiază o amenințare tot mai mare la adresa siguranței online și necesitatea unei conștientizări crescute a pericolelor asociate cu tehnologiile emergente. Prin demersul său, Burduja își propune să sensibilizeze opinia publică și să prevină eventualele pierderi financiare ale cetățenilor neinformați.

Citește și: Dispar banii din cont, frauda de pe Facebook căreia mulți români i-au căzut în plasă. Imaginea lui Turcescu și Dan Negru, folosită abuziv

Ce este un clip video deepfake

Un clip video deepfake este un tip de conținut digital creat folosind tehnologii de inteligență artificială și învățare automată, în special rețele neuronale generative, pentru a manipula sau genera conținut video care pare realist, dar este de fapt falsificat. Termenul „deepfake” provine din combinarea cuvintelor „deep learning” (învățare profundă) și „fake” (fals).

Tehnologia deepfake poate fi utilizată pentru a schimba fața unei persoane cu a alteia într-un videoclip, a modifica expresiile faciale sau a sincroniza mișcările buzelor cu o pistă audio diferită, astfel încât să pară că persoana din videoclip spune ceva ce de fapt nu a spus niciodată. Aceasta include și posibilitatea de a recrea vocea unei persoane pentru a produce cuvinte sau fraze noi.

Inițial, deepfake-urile au fost dezvoltate pentru proiecte de cercetare și divertisment, dar rapid au fost adoptate și în scopuri mai sinistre, inclusiv dezinformare, manipulare politică, hărțuire și pornografia non-consensuală. Calitatea deepfake-urilor variază, de la cele evident artificiale până la cele extrem de convingătoare și dificil de diferențiat de realitate.

Dezvoltarea și răspândirea tehnologiei deepfake ridică probleme serioase legate de autenticitatea informațiilor, securitatea online, intimitate și etica în mediul digital. Ca răspuns, au fost dezvoltate tehnologii și metode de detectare a deepfake-urilor, dar cursa între crearea de deepfake-uri tot mai sofisticate și îmbunătățirea detectării lor continuă.