Cel mai mare organism viu de pe Pământ nu este o balenă. Ce se întâmplă cu ființa care se întinde pe o suprafață uriașă

Cei mai mulţi oameni, atunci când se gândesc la cel mai mare organism viu de pe Pământ, balenele sunt cele care le trec imediat prin minte. Ei bine, află că nu este vorba despre această vietate a oceanelor, ci desprea una care se regăsește în America.

În Munții Wasatch din vestul SUA, pe versanții de deasupra unui lac alimentat de un izvor, locuiește un organism gigant care oferă un întreg ecosistem pe care plantele și animalele s-au bazat de mii de ani. Acesta se află în statul Utah, iar „Pando” este o arie de 0,5 km pătrați acoperită cu „clone de Aspen”.

Deși arată ca o pădure de copaci individuali, cu scoarță albă izbitoare și frunze mici care flutură la cea mai mică adiere, Pando reprezintă, de fapt, 47.000 de tulpini identice genetic, care apar dintr-o rețea de rădăcini interconectate.

Acest singur ‘individ’ cântărește aproximativ 6.000 de tone metrice, motiv pentru care este cel mai mare organism viu de pe Pământ, după masă. Copacii Aspen tind să formeze standuri clonale și în alte părți, dar ceea ce îl face interesant pe Pando este dimensiunea sa enormă. Majoritatea arboretelor clonale de aspen din America de Nord sunt mult mai mici, cele din vestul SUA având în medie doar 0,01 km pătrați.

Pando există de aproximativ 14.000 de ani, în ciuda faptului că cele mai multre dintre tulpini trăiesc doar aproximativ 130 de ani. Longevitatea și dimensiunile sale înseamnă un întreg ecosistem de 68 de specii de plante și multe animale care au evoluat și au fost susținute la umbra lui.

Întregul ecosistem se bazează pe ideea ca aspenul să rămână sănătos și vertical. Deși Pando este protejat de Serviciul Național al Pădurilor din SUA și nu este în pericol de a fi tăiat, există şansa de a dispărea din cauza mai multor alți factori.

Pășunatul excesiv al căprioarelor și elanilor este una dintre cele mai mari îngrijorări ale specialiștilor. Lupii  țineau cândva numărul în frâu, dar turmele sunt acum mult mai mari din cauza pierderii acestor prădători. De asemenea, căprioarele și elanii tind să se adune în Pando pentru protecția pe care o primesc din partea pădurii.

Amenzi de mii de lei pentru românii de la bloc, dar şi de la casă. Gestul care îi poate lăsa fără bani în buzunar

Test de inteligenţă pentru şoferii pricepuţi. Ce maşină va primi prima combustibil?

Pe măsură ce copacii mai bătrâni mor sau cad, lumina ajunge la podeaua pădurii, ceea ce stimulează noi tulpini clonale să înceapă să crească, dar atunci când aceste animale mănâncă vârfurile tulpinilor nou formate, ele mor. Aceasta înseamnă că în porțiuni mari din Pando există puțini noi viitori arbori.

Excepție este o zonă care a fost împrejmuită în urmă cu câteva zeci de ani pentru a îndepărta copacii uscați. Această zonă împrejmuită nu permite intrarea elanilor și căprioarelor, motiv pentru care a cunoscut regenerarea cu succes a noilor tulpini clonale, cu o creștere densă numită „grădina de bambus”.

Cel mai mare organism viu de pe Pământ, amenințat de schimbările climatice

Tulpinile mai bătrâne din Pando sunt, de asemenea, afectate de cel puțin trei boli: cancre din scoarță, pete ale frunzelor și boala fungică conk. În timp ce bolile plantelor s-au dezvoltat și au prosperat în arborele de aspen timp de milenii, nu se știe care ar putea fi efectul pe termen lung asupra ecosistemului, având în vedere că există o lipsă de noi creșteri și o listă din ce în ce mai mare de alte presiuni asupra gigantului clonal.

Amenințarea cu cea mai rapidă creștere este cea a schimbărilor climatice. Pando a apărut după ce ultima eră glaciară a trecut și de atunci s-a confruntat cu o climă în mare măsură stabilă.

Desigur, se regăsește într-o regiune alpină înconjurată de deșert, ceea ce înseamnă că nu este străin de temperaturile calde sau de secetă. Totuși, schimbările climatice amenință dimensiunea și durata de viață a copacului, precum și întregul ecosistem pe care îl găzduiește.

Deși niciun studiu științific nu s-a concentrat în mod special pe Pando, clonele de aspen s-au confruntat cu presiunile legate de schimbările climatice, cum ar fi scăderea aprovizionării cu apă și vremea mai caldă la începutul anului, făcând mai dificil pentru copaci să formeze frunze noi, ceea ce a dus la scăderi în acoperirea ariei.

Cu o concurență mai mare pentru resursele de apă în continuă scădere, temperaturile care se așteaptă să continue să crească până la cote record în timpul verii și amenințarea unor incendii de vegetație mai intense, Pando se va lupta cu siguranță să se adaptează la aceste noi condiții.

Cu toate acestea, Pando este rezistent și a supraviețuit deja schimbărilor rapide de mediu, mai ales când coloniștii europeni au început să locuiască în zonă în secolul al XIX-lea sau după creșterea activităților recreative din secolul al XX-lea. S-a confruntat cu boli, incendii și pășunat înainte și rămâne cel mai mare organism documentat științific din lume.

În ciuda tuturor motivelor de îngrijorare, există speranță, deoarece oamenii de știință ne ajută să dezvăluim secretele rezistenței lui Pando, în timp ce grupurile de conservare și serviciul forestier din SUA lucrează pentru a proteja acest copac și ecosistemul asociat. Un nou grup numit „Prietenii lui Pando” își propune să facă arborele accesibil practic pentru toată lumea prin înregistrări video 360.