Suntem datori până peste cap: Politicienii au exagerat cu împrumuturile, ne-au amanetat pe viață

La nivelul economiei mondiale se resimte un fenomen nou și îngrijorător, ca urmare a anilor grei ce au trecut marcați de pandemie, război, criza energetică și inflație. Ne confruntăm cu datorii publice enorme.

În general, Guvernele lumii s-au îndatorat foarte mult în ultima perioadă, pentru a face față cheltuielilor publice care au crescut într-un ritm alert în ultimii ani.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) tocmai a tras un puternic semnal de alarmă în această privință, prin vocea șefului instituției, care se arată îngrijorat de situația financiară globală.

Guvernanții ne-au îngropat în datorii

„Pieţele par să nu fie afectate – încă – dar oamenii sunt. Unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului”, a declarat în fața jurnaliștilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU.

Conform ONU, datoria reprezintă o povară semnificativă pentru ţările în curs de dezvoltare, din cauza accesului limitat la finanţare, a creşterii costurilor de împrumut, a deprecierii valutelor şi a încetinirii creşterii economice.

Referitor în mod special la România, menționăm că datoria publică a țării noastre a fost de 712 mld. lei în a­pri­lie 2023, dublă faţă de cât era la final de 2019.

„Întotdeauna trebuie să tratăm acumu­larea de datorii şi prin prisma că ele se vor stinge doar în două moduri: prin taxare şi prin inflaţie.

Costel Corduneanu și-ar fi înscenat moartea. Cine lansează ipoteza șoc, detaliul care l-ar fi dat de gol pe interlop VIDEO

Răsturnare de situație cu ucigașul fetei de 19 ani! A mărturisit că..

Nu există iertare de datorii nici măcar în cazul datoriei publice. În plus, cu fiecare procent de datorie publică, jumătate vine din exterior, crescând dependenţa de crize care apar în mediul global, nu la noi – efectul de contagiune. Şi încalcă grav şi pa­trio­tismul economic pe care îl vedem afişat zilele astea pe stindard.

(…) La ratingul pe care îl avem, procentul de 50-60% din PIB pentru datoria publică este mult mai puţin sustenabil decât în cazul unei ţări AAA (Japonia, SUA), care au pro­cente de 3-5 ori mai mari raportate la PIB“, a explicat, conform ZF, Cristian Păun, profesor la Fa­cul­tatea de Relaţii Economice Interna­ţio­nale, din cadrul Academiei de Studii Eco­nomice (ASE) Bucureşti.