Secretele celui mai frumos drum din România, facut pentru a opri o posibilă invazie armată. Transalpina este o copie a unui vechi drum roman

Secretele celui mai frumos drum din România, facut pentru a opri o posibilă invazie armată. Transalpina este o copie a unui vechi drum roman

Fără dar și poate, Transalpina este cel mai frumos drum din România, la ora actuală, peisajul pe care îl poți admira de aici fiind cu adevărat unic.

Cu alte cuvinte, trebuie ca, măcar o singură dată în viață, să parcurgi această șosea. În mod evident, cele mai frumoase fotografii se pot face de aici, de deasupra tuturor – pentru că asta e impresia pe care ți-o dă Transalpina, atunci când te afli acolo, că ești deasupra norilor și a lumii întregi.

poveste-transalpina-secrete
Transalpina, fotografiată de sus

Drumurile din România, construite în jurul văilor și a dealurilor

Poate că nu știai dar, în perioada de dinaintea Regulamentului Organic, adică în jur de anul 1830, amenajarea drumurilor importante se făcea, în general, pe alei deja formate natural, astfel încât construirea lor să fie mult mai ușoară și, deopotrivă, să nu se degradeze prea mult mediul natural. Evident, în lipsa unei dovezi în acest sens, a doua afirmație rămâne la stadiul de supoziție sau, dacă vrei, de speranță.

Mai mult, drumurile erau construite pe lângă văi, ocolind locurile pe unde accesul s-ar face, în mod sigur, mult mai greoi. Trebuie menționat că, în acea perioadă, întreținerea drumurilor și podurilor se făcea de particulari, la inițiativă, iar pe acestea se percepea o taxă de trecere care, inevitabil, ajungea (măcar o parte din ea), în contul reparațiilor ulterioare.

Se poate spune că, într-o oarecare măsură, situația seamănă cu cea de astăzi, însă numai atunci când vorbim despre taxe, în prezent fiind vorba mai degrabă de implicația statului, cu ceva ajutor, dacă este cazul, din partea autorităților europene.

Și dacă tot am vorbit despre drumurile mari din vechime, haideți să enumerăm vreo câteva dintre ele, tot din acea perioadă:

Muntenia:

1. București – Pitești – Curtea de Argeș – Căineni – Turnu Roșu;

2. București – Giurgiu;

3. București – Urziceni – Buzău – Rimnicu Sarat – Focsani.

Moldova:

1. Iași – Vaslui – Barlad – Tecuci – Galați;

2. Focșani – Adjud – Bacău – Roman – Tg. Frumos – Botoșani – Mihăileni cu subramurile: Târgu Frumos – Iași – Adjud – Tîrgu Ocna – Oituz – Bacău – Piatra – Prisecani – Roman – Fălticeni – Suceava;

3. Iași – Dorohoi – Mamornița – Cernăuți;

4. Iași – Huși – Foltești – Galați.

Mai mult, trebuie amintit că, în acea perioadă, nu existau drumuri pietruite, ci erau formate din bârne de lemn, asemenea unui pod, ca de-a dreapta și de-a stânga să aibă șanțuri care, așa cum ți-ai închipuit deja, erau menite să colecteze eficient apa rezultată din ploaie.

Totuși, în 1850, deja se lua inițiativa pietruirii drumurilor, astfel încât să se facă mai eficient legătura cu Transilvania, ceea ce se intensifica masiv după Unirea Principatelor, evident.

Ne întoarcem în trecutul și mai îndepărtat și remarcăm, totuși, că rețeaua de drumuri din Dacia Romană, cea care s-a păstrat, în mare parte, și astăzi, are aproximativ 1.900 de ani, ceea ce nu e deloc puțin.

poveste-transalpina-secrete
Transalpina, imagine de ansamblu

Transalpina, de o frumusețe aparte, a fost o copie a unui drum roman celebru. Logica din spate

În 10 ani, de la venirea în Dacia, se poate spune că romanii au făcut, cu adevărat, minuni. Au construit mai bine de 450 de kilometri de drumuri și 20 de poduri atât de bine elaborate că i-ar pune în dificultate și pe constructorii de astăzi, la mai bine de 2.000 de ani distanță. În total, artera principală romană conținea 2.500 de kilometri de drumuri practicabile.

Transalpina a fost numită, la momentul respectiv, „Marele Drum al Traciei” și este, se pare, o copie a unui vechi drum roman.

Mai târziu, în 1884, avocatul și omul de cultură, Dumitru Brezulescu, îl cunoștea pe Aurel Diaconovici și împreună puneau bazele a ceea ce astăzi poartă numele de șoseaua Transalpina.

Cu toate că planurile lor nu au fost finalizate atunci, mai târziu, premierul României, Gheorghe Tătărăscu, anunța, mai exact în 1934, demararea construirii șoselei peste Munții Parâng.

„În Plaiul Mare, din Novaci, o să vedeţi un monument din piatră. În acel loc a fost tribuna la care a urcat Gheorghe Tătărăscu şi a ţinut discursul inaugural. Pe o distanţă de aproape un kilometru, se întindea o mare de oameni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, veniţi din satele învecinate, care l-au aclamat cu toţii când a terminat de vorbit. La final, premierului i-a fost înmânat un târnăcop şi, mergând pe marginea drumului, el a dat câteva lovituri simbolice, arătând că s-a deschis lucrarea. Apoi, cu un grup de ciobani din Novaci, care cântau din fluiere, a fost condus până la Rânca, unde a servit masa“, a povestit Gheorghe Cuţuliga, conform Adevărul.

Inevitabil, Transalpina a primit numele de „Drumul Regelui”, de vreme ce marea modernizare s-a întâmplat în timpul domniei lui Carol al II-lea.

Cu toate astea, aceasta este doar o mică parte din istoria acestui frumos drum, el având o importanță sporită în vremuri demult apuse, fiind considerată o cale prin care se putea realiza cu ușurință transportul comercial, dar, poate și mai important, avea o mare însemnătate militară, fiind considerată punct strategic și fiind menită să facă față unor posibile invazii venite din afara granițelor țării.