Satul unic din România care stătea cocoțat pe un munte de aur: povestea El Dorado-ului nostru

Cu toții am crescut cu poveștile legate de El Dorado. Însă nu mulți știu că un asemenea loc se află chiar și la noi, mai exact în Munții Metaliferi.

Aici, a fost descoperit cel mai mare zăcământ de telur și aur din țara noastră. Cu exagerările de rigoare, se poate spune că satul Săcărâmb stătea, la propriu și la figurat, pe un munte de aur.

Săcărâmb, bătrânele mine romane

Satul unde frumusețea exista și la interior, nu numai la exterior

Dincolo de zăcămintele extrem de prețioase, satul Săcărâmb, din Munții Metaliferi, județul Hunedoara, mai are o mare comoară: pitorescul zonei este de o frumusețe nesfârșită. Priveliști excepționale, vulcani stinși care acum bucură ochii privitorului prin conurile proeminente și păduri nesfârșite: cam asta este ceea ce poți vedea în acest sat.

Ce nu se vede, însă, cu ochiu liber este exact ce s-a descoperit în minele de aici, încă de pe vremea romanilor, dar și mult mai târziu.

A fost marele noroc al oamenilor ce locuiesc pe aceste meleaguri, de vreme ce agricultură nu prea se poate face aici. Astăzi, locuitorii speră să poată trăi din legendele locului și din turism, dar, ca de obicei, autoritățile nu exploatează pe deplin potențialul.

„Descoperirea minei de aur se datoreşte întâmplării. Un român numit Ion Armindean a venit la tatăl meu, care exploata pe atunci o mină bogată de argint la Certeju, şi i-a spus că zilnic se vede o flacără ce iese şi joacă deasupra unei crăpături din pădure şi el crede că asta ar însemna că trebuie să fie ascunse acolo minereuri bogate. Tatăl meu era, din fericire, destul de aventuros ca să dea atenţie spuselor acestui om de treabă.

A făcut deci o galerie la locul indicat de acel român, dar a săpat în zadar câţiva ani. În cele din urmă s-a plictisit şi era hotărât a o părăsi, când a mai făcut o ultimă încercare în direcţia vânei şi aici a dat de un minereu bogat în aur, ce se înfăţişa sub forma unor lamele negre. Din cauza aceasta, l-a privit mai întâi ca minereu de fier cu mică şi nu s-au convins de contrariu decât după ce l-au încercat în foc.

Oraşul din România în care nu mai există ambuteiaje, Titi Aur îl laudă. Trucul la care au apelat autorităţile locale

Staţiunea cea mai nouă din România. Turiştii vor da năvală aici, cu ce atrage comuna, de fapt

Această descoperire fericită l-a determinat pe tatăl meu să urmeze mai repede toate mijloacele pentru a continua această exploatare“, scria omul de ştiinţă Ignaz von Born, într-o scrisoare trimisă din Săcărâmb, în vara anului 1770.

Săcărâmb, Minele Calvariei de unde s-au scos zeci de tone de aur – captură video YouTube / Virtual Press

Minele Calvariei, locul unde aurul părea să fie nesfârșit

În momentul de față, există o sumedenie de vestigii care amintesc de regiunea care, odinioară, era numită El Dorado de România, la poalele Calvariei, Bulzului, Făeragului și Bulzului. Pe vremuri, aici era „Mecca” aurului european.

Cu ani în urmă, Săcărâmb era o așezare bogată, cunoscută pentru depozitele uriașe de aur din adâncuri.

Aici au fost găsite zăcăminte de telur, aur, dar și peste 40 de minerale rare și extrem de valoroase.

„Mineritul din Nagyág (în românâ: Săcărâmb) a devenit evident în interesul ştiinţific oferit de minereurile şi zăcămintele sale. Descoperirea mineralizării aurului real a fost ceva nou şi surprinzător, iar importanţa acestor noi minerale a crescut atunci când Müller von Beichenstein a descoperit în ele un nou element chimic în 1782, pe care l-a numit telur.

Dar nu numai aceste minereuri telurice interesante de aur, ci şi cristalizările deosebit de frumoase ale mineralelor deja cunoscute, precum blenda de mangan, bealgar, bournonite etc. au atras atenţia mineralogiştilor şi colecţionarilor la Nagyág.

Mai târziu a existat interes pentru diversele trăsături structurale ale acestor zăcăminte, iar apoi caracteristica petrografică a formaţiunii de trahit de la Nagyág a atras cercetătorii.

Astfel s-a întâmplat că mineralele, zăcămintele de minereu şi rocile din Nagyág au făcut obiectul multor studii ştiinţifice şi că literatura geologico-mineralogică despre acest loc de munte conţine o cantitate mare de date valoroase”, se scria în volumului „Condiţiile geologice şi miniere de la Nagyag”, publicat în 1885, potrivit Adevărul.

Nagyág (în românâ: Săcărâmb) – 1900 (Foto: Facebook)

Așadar, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, localitatea Săcărâmb devenise deja un oraș minier în care locuitorii trăiau din asta. Laolaltă cu românii, aici veneau să caute aur slovaci, italieni, germani, dar și alți oameni din colțuri îndepărtate ale Europei. Mulți dintre ei au rămas în Săcărâmb, iar mărturie stau monumentele funerare.

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai bine de 40 de tone de aur au fost scoase de sub Săcărâmb, potrivit multor mărturii. Altele susțin că ar fi fost vorba de numai 12.

Minele din zona Săcărâmb au fost închise la mijlocul anilor 2000.