NATO, pe cale să se extindă, în pofida amenințărilor Rusiei. Stoltenberg, anunț despre Suedia şi Finlanda

NATO, pe cale să se extindă, în pofida amenințărilor Rusiei. Stoltenberg, anunț despre Suedia şi Finlanda

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se află în Turcia, unde a cerut aprobarea admiterii Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, dar ministrul de Externe de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, a explicat că cele două țări nu şi-au îndeplinit chiar toate angajamentele. Șeful Organizației Atlanticului de Nord consideră că este importantă integrarea lor, „pentru a evita orice neînţelegere sau calcul greşit la Moscova”.

Șeful NATO, anunț care va înfuria Rusia

„Finlanda şi Suedia şi-au îndeplinit angajamentele faţă de Turcia. Au devenit parteneri puternici în lupta noastră comună pentru combaterea terorismului în toate formele şi manifestările. A venit momentul să primim Finlanda şi Suedia pentru a deveni membri cu drepturi depline ai NATO. Aderarea lor va face alianţa noastră mai puternică, iar cetăţenii noştri vor avea mai multă securitate.

În aceste vremuri periculoase, este chiar mai important să finalizăm procesul de aderare, pentru a evita orice neînţelegere sau calcul greşit la Moscova”, declarat Jens Stoltenberg, în cursul unei vizite la Istanbul.

Suedia și Finlanda, tot mai aproape de aderare?

Drept răspuns, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusog, a subliniat că Suedia şi Finlanda vor putea deveni membre NATO când vor îndeplini angajamentele asumate în relaţia cu Turcia.

„Cele două ţări trebuie să facă paşi importanţi în sensul combaterii terorismului, întrucât una dintre cele mai mari ameninţări cu care se confruntă NATO acum este terorismul. Nu este posibil să spun acum că aceste două ţări au implementat în totalitate toate aspectele memorandumului” semnat cu Turcia, a replicat oficialul turc.

Până în acest moment, 28 din cele 30 de state membre ale alianței au ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Doar Ungaria şi Turcia erau așteptate să îşi dea acordul final. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a relatat, într-o conferință de presă, că Parlamentul de la Budapesta va decide când va programa o dezbatere privind ratificarea cererilor Finlandei și Suediei de aderare la NATO.

Cele două țări nordice vor să renunțe la decenii de neutralitate

Războiul din Ucraina le-a determinat pe cele două țări nordice să solicite oficial aderarea la NATO, anunțând sfârșitul deceniilor de neutralitate. Parlamentul finlandez votase deja cu o majoritate covârșitoare în favoarea acestei chestiuni.

Pentru ca Suedia și Finlanda să facă parte din alianța Occidentului, ele trebuie să îndeplinească criteriile stabilite în „Studiul privind extinderea” NATO din 1995. Acestea includ un „sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață; tratamentul echitabil al populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și disponibilitatea de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO și un angajament față de relațiile și instituțiile democratice civilo-militare”.

Cerințele de bază au fost îndeplinite

Potrivit lui Alexander Lanoszka, profesor asistent în relații internaționale la Universitatea din Waterloo, citat de Al Jazeera, „Finlanda și Suedia au îndeplinit de mult timp cerințele de bază pentru a fi în NATO, datorită puterii instituțiilor lor democratice și a controlului civil puternic asupra armatelor lor. Ca atare, procesul de aderare ar trebui să fie mai rapid și, prin urmare, mai ușor decât ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu acele țări care au fost sub dominație comunistă în timpul Războiului Rece”.