Lovitura anului împotriva ANAF: nu ia banii, ci trebuie să-i dea înapoi. Cine i-a pus capac Fiscului

Lovitura anului împotriva ANAF: nu ia banii, ci trebuie să-i dea înapoi. Cine i-a pus capac Fiscului

De obicei, când apare o nouă știre despre ANAF, cetățenii se gândesc imediat dacă au datorii la stat sau intervin subit alte temeri de acest tip. Ei bine, de data aceasta, informațiile sunt fix invers. ANAF nu ia bani de la contribuabili, ci trebuie să dea înapoi o sumă considerabilă, conform unei decizii a Curții Europene de Justiție. În joc ar fi vorba despre 100 de milioane de euro.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, venim cu o serie de precizări referitoare la speța pe care au judecat-o magistrații. Pentru început, este vorba despre un proces împotriva ANAF, de către un contribuabil român, în care autoritatea fiscală a impus contribuabilului plata TVA pentru servicii prestate către un client nerezident, din cadrul aceluiași grup, cu dobânzile și penalitățile aferente.

Potrivit economica.net, „Autoritatea din România a considerat că societatea străină are un sediu fix în țara noastră, prin intermediul filialei locale, dar CJUE a infirmat această argumentație”.

Recenta decizie pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 7 aprilie în cauza Berlin Chemie (C-333/20) reprezintă în acest context un pas important pentru clarificarea problemei controversate a sediilor fixe pentru TVA și restabilirea încrederii în alegerea modelului de afaceri, transmit specialiștii Pwc România.

Concret, societatea din România a prestat către societatea afiliată din alt stat membru servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare. Societatea română a emis facturi fără TVA pentru serviciile prestate, apreciind că locul de prestare a acestora era situat acolo unde beneficiarul serviciilor și-a stabilit sediul activității economice. În urma unei inspecții fiscale pentru perioada cuprinsă între 1 februarie 2014 și 31 decembrie 2016, autoritatea fiscală a apreciat că serviciile prestate de societatea română ar fi trebuit să fie facturate cu TVA din România. În opinia organului fiscal, beneficiarul serviciilor avea un sediu fix în România, considerând că resursele tehnice și umane ale societății române s-au aflat permanent la dispoziția societății din străinătate. În consecință, autoritatea a impus TVA de plată suplimentar, cu dobânzi și penalități.

Societatea română a contestat decizia în instanță și, ca urmare a îndoielilor cu privire la interpretarea care ar trebui dată unei prevederi din Directiva TVA, relevantă în acest caz, Curtea de Apel București a decis să suspende cauza și să solicite clarificări la CJUE. După aproape doi ani de așteptare, instanța europeană a decis că „o societate care are sediul social într-un stat membru nu dispune de un sediu fix într-un alt stat membru pentru motivul că deține în acest din urmă stat o filială care îi pune la dispoziție resurse umane și tehnice în temeiul unor contracte prin care filiala îi furnizează, în mod exclusiv, servicii de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare care pot influența în mod direct volumul vânzărilor sale”.

Toți acești contribuabili ar trebui să își recupereze sumele plătite

„Decizia CJUE, obținută într-un litigiu demarat în urmă cu cinci ani, este extrem de importantă, pentru că are impact nu doar asupra contribuabilului implicat în acest caz, ci asupra unui număr mare de societăți care folosesc un model de afaceri asemănător și care s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu decizii similare din partea autorității fiscale. Toți acești contribuabili ar trebui să își recupereze sumele plătite ca urmare a unor astfel de decizii, plus dobânda aferentă. Estimăm că suma totală pe care ar trebui să o ramburseze autoritatea fiscală pentru decizii de acest gen se ridică la peste o sută de milioane de euro. Totodată, decizia este relevantă pentru toate țările membre ale Uniunii Europene, având în vedere că problematica sediului fix a devenit un subiect de interes în numeroase jurisdicții”, a declarat, de curând, expertul Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

În cele din urmă, conform Pwc, trebuie reținut că decizia CJUE privind sediul fix invalidează practica ANAF și restabilește legitimitatea acestui model de business în industrii, precum auto și farma.