Descoperirea din România pentru care nimeni nu are o explicație. ”Talpa de robot” sau bucata de OZN, veche de mii de ani

Descoperirea din România pentru care nimeni nu are o explicație. ”Talpa de robot” sau bucata de OZN, veche de mii de ani

Un obiect descoperit în anul 1973, de câțiva muncitori care lucrau la o balastieră pe malul Mureșului, lângă Aiud, nu a putut fi identificat timp de 40 de ani. Din acest motiv, unii susțin că este de origine extraterestră.

„Obiectul, lung de circa 20 de centimetri, lat de circa 12,5 cm și gros de 7 cm, prezenta două goluri cilindrice, de diametre diferite, practicate astfel încât golul cu secțiunea mai redusă penetra către baza celuilalt, perpendicular. Golul cu diametrul mai mare prezenta în plus o ovalizare a părții sale inferioare, efect ce părea a fi produs de un ax cu capul rotunjit, cu care s-ar fi asamblat. Pe suprafața sa inferioară cât și lateral, obiectul prezenta urme ale unor lovituri repetate, dintre care unele au fost puternice. Toate detaliile remarcate sugerau faptul că piesa a făcut parte cândva dintr-un ansamblu funcțional și că a fost pierdută dintr-un motiv oarecare, în albia de atunci a râului”, a scris inginerul Florin Gheorghiță, în cartea „Enigme in Galaxie“, apărută în anul 1983.

Talpa robotica de la aiud
Talpa de robot sau bucata de OZN de la Aiud

O descoperire interesantă

„Repetatele analize metalografice aveau să ridice semne de întrebare și mai mari. Astfel, din buletinul emis de centrul de cercetări ICPMMN (Măgurele) rezulta că metalul din care fusese realizată piesa era de fapt un aliaj complex, format din 12 elemente diverse, între care elementul principal, era aluminiul, în proporție de circa 80%. Deci, piesa respectivă este un aliaj din aluminiu! Un aspect cu totul neobișnuit era existența unui strat anormal de oxid de aluminiu pe întreaga suprafață a obiectului. Este știut faptul că acest metal se oxidează foarte greu în profunzime, în mod uzual acoperindu-se cu un strat superficial de oxid protector care limitează pătrunderea fenomenului de oxidare în masa metalului. Explicația cea mai plauzibilă pare a fi și din acest punct de vedere, vechimea foarte mare a obiectului… Dar aluminiul a fost descoperit în laborator în anul 1825 de către Oersted, și producerea sa pe cale industrială a început abia în 1883… Într-un secol era practic imposibil sa se producă un strat de oxid atât de gros”, afirmă autorul Florin Gheorghiță.

Nimeni nu a putut să identifice obiectul sau să-i găsească vreo asemănare cu un produs al omului. Excepție a făcut un specialist în tehnica aviatică ce a sugerat că obiectul ar putea fi talpa unuia dintre suporţii de aterizare, de la un aparat de zbor nu prea mare, care în coborâre, se aşeza lent pe sol.

O mostră din obiect a fost analizată în Elveția, unde s-au confirmat rezultatele buletinului de la Măgurele. Unii specialiști au spus că ar avea o vechime de 250.000 de ani. Rezultatele analizelor efectuate indică faptul că obiectul ar avea între 400 de ani și 80.000 de ani.

„Călcâiul“ de la Aiud este și astăzi în custodia Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca.

Citește și: