Cutremurul, considerat factor de risc major în București. Specialiștii estimează pierderi uriașe. Care sunt vulnerabilitățile din Capitală

Cutremurul, considerat factor de risc major în București. Specialiștii estimează pierderi uriașe. Care sunt vulnerabilitățile din Capitală

Bucureștenii trebuie să aibă mare grijă. Un raport intitulat Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 și conceput de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că ”factorul de risc major” al Capitalei este cutremurul.

Cât de periculos poate fi un seism în Capitală. Datele care ar putea îngrijora bucureștenii

Se pare că nu mai puțin de 23.000 de imobile din București pot suferi „avarii semnificative” în situaţia în care s-ar produce un cutremur cu intensitate mare, iar dintre acestea o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”.

Specialiștii care au conceput acest document sunt de părere că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Astfel, dacă un seism ar avea loc pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.

„Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 raniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. Termenul «captivi» (în engleza «entrapment») este dificil, dar nu înseamnă neapărat victime, ci doar incapacitatea ocupanţilor unui spaţiu construit de a pleca de acolo (din cauză că sunt la etaje superioare şi nu pot pleca, nici daca ar dori, deoarece s-a blocat uşa, a căzut casa scării, sunt prinşi sub o mobilă etc. ). Sensul acestui demers statistic este că dintre acei «captivi» pot fi selectaţi în calcule cei cărora li se pot întâmpla efecte mai grave, inclusiv sa fie prinşi sub ruine, din acele categorii evaluând apoi numărul de răniţi sau morţi”, notează autorii documentului.

 

Citește și:
Etichete: