„Cozile foametei” au devenit o normalitate. „Nu ne mai putem descurca”. Mii de oameni nu mai pot face față scumpirilor, în Spania

În fiecare sfârșit de săptămână, mii de oameni stau la coadă în diverse locuri din capitala spaniolă pentru a obține mâncare. Așa-numitele „cozi ale foamei” care au apărut în tot Madridul în timpul pandemiei, iar, de atunci, fenomenul a fost agravat în ultimele luni de inflația galopantă.

Hugo Ramirez nu s-a gândit niciodată că într-o zi va trebui să apeleze la ajutorul alimentar. La urma urmei, el are un loc de muncă permanent în industria construcțiilor.

Dar inflația record l-a împins pe zidar să facă acest pas: altfel, ar fi imposibil să se descurce.

„Vedem că prețurile cresc în fiecare săptămână, chiar și la produsele de bază… Nu ne mai putem descurca”, spune bărbatul de 44 de ani, aflat în fața unor paleți de fructe și legume la poalele unei clădiri mari de cărămidă din sudul Madridului.

În fiecare sâmbătă, el vine să colecteze alimente de la o asociație creată în timpul pandemiei în cartierul muncitoresc Aluche pentru a-i ajuta pe locuitorii aflați în dificultate.

„Eu câștig 1 200 de euro pe lună, iar soția mea 600 de euro” pentru o slujbă cu jumătate de normă ca ajutor la domiciliu. Dar avem trei copii”, explică Hugo, originar din Venezuela. „După ce am plătit 800 de euro pentru chirie și 300 de euro pentru diverse taxe, nu ne mai rămâne prea mult.”

„Cozile de foame” se prelungesc

„În fiecare săptămână vedem noi familii nevoiașe, mai ales de când a început războiul din Ucraina”, a declarat pentru AFP Raul Calzado, voluntar în cadrul Rețelei de ajutor reciproc din Aluche (Rama). El spune că a văzut mame care „au încetat să mai cumpere produse de igienă feminină pentru a-și putea hrăni copiii”.

Asociația ajută în prezent 350 de gospodării, distribuind șapte tone de alimente pe săptămână cu ajutorul băncii de alimente. Raul preconizează că, în acest ritm, numărul acestora va ajunge la 400 până la sfârșitul anului.

O duzină de voluntari sunt ocupați într-o încăpere plină de paste, conserve și scutece. Alții se ocupă de familiile aliniate afară, multe dintre ele imigranți.

Ce înseamnă „înstrăinarea părintească”. Dacă vorbești aceste lucruri cu copilul tău, riști să fii sancționat

Fenomene extreme în România! Alerta dată de un climatolog, vremea o ia razna în toate anotimpurile

„Unii dintre beneficiari nu au niciun venit. Dar avem, de asemenea, tot mai mulți pensionari cu pensii mici sau persoane care lucrează, dar al căror salariu este insuficient”, spune vicepreședintele asociației, Elena Bermejo. „Pentru unele familii, chiar și cumpărarea unui litru de ulei de măsline sau a unui kilogram de linte a devenit dificilă.”

Potrivit Institutului Național de Statistică din Spania, prețurile alimentelor au crescut cu 15,4% în octombrie, în ritm anual, cea mai slabă cifră din ultimii aproape 30 de ani. Prețul zahărului a sărit chiar și cu 42,8%, iar cel al legumelor cu 25,7%.

Mai puține donații din cauza inflației

Guvernul spaniol de stânga a înmulțit în ultimele luni măsurile pentru a ajuta populația să facă față costului vieții. Dar grupurile de asistență socială spun că nu sunt suficiente.

„Odată cu inflația, asistăm la o scădere a donațiilor”, spune Luis Miguel Rupérez, de la Federația spaniolă a băncilor de alimente. „Problema este că, odată cu creșterea prețurilor, putem cumpăra mai puține alimente”, potrivit Euronews.

Organizația ajută mai mult de 186.000 de persoane din regiunea Madrid și 1,35 milioane în întreaga Spanie – aproape echivalentul unui oraș precum Barcelona. Dar din ianuarie, a colectat 125.000 de tone de alimente, comparativ cu 131.000 de tone în aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit unui studiu publicat la începutul anului 2022 de Universitatea din Barcelona, una din șapte gospodării spaniole se confruntă cu „insecuritatea alimentară” din cauza lipsei de acces la produse sănătoase și nutritive.

Puțini sunt cei care văd o îmbunătățire a situației pe termen scurt într-o țară care se confruntă cu o precaritate cronică.

Hugo Ramirez, cu o pungă de alimente în mână, spune că speră că „lucrurile se vor îmbunătăți””, dar îi este „teamă că nu va fi așa”. El face o comparație cu Venezuela, țara sa natală, care a fost afectată de o inflație dezlănțuită în ultimii zece ani.

„Totul este scump, scump, scump”, spune el.