Scumpirile la energie sunt doar începutul: urmează falimentul, conform BNR

Scumpirile la energie sunt doar începutul: urmează falimentul, conform BNR

Banca Națională a României (BNR) lansează un avertisment dur cu privire la potențiala evoluție a economiei, în contextul scumpirilor tot mai pronunțate de pe piețele de energie electrică.

De la începutul anului până în prezent, prețurile de referință ale energiei electrice au crescut cu 300%, iar impactul financiar asupra gospodăriilor este din ce în ce mai semnificativ.

Avertismentul dur al BNR

În acest context sensibil, Banca Națională trage un puternic semnal de alarmă și susține că efectele scumpirilor de pe piețele internaționale de energie vor fi diverse și s-ar putea materializa chiar și în prăbușirea multor afaceri.

„Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc totuși incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme”, arată minuta şedinţei de politică monetară publicată de BNR pe 15 octombrie.

Nu se anunță vești bune nici în ceea ce privește inflația

Conform celor mai recente previziuni formulate de BNR, rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 și un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului țintei.

De asemenea, efectele se vor resimți în lanț și vor ajunge până la cursul valutar, avertizează analiștii economici din cadrul Băncii Naționale a României.

Experții din cadrul BNR au evidențiat și creșterea relativ pronunțată consemnată de cursul de schimb leu/euro la mijlocul lui august, după scăderea acumulată în prima parte a trimestrului III sub influența unor factori sezonieri, precum și tendința moderat ascendentă manifestată de acesta ulterior, inclusiv în condițiile restrângerii diferențialului ratelor dobânzilor pe termen scurt – ca urmare a noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către două bănci centrale din regiune –, iar, mai apoi, pe fondul tensionării mediului politic intern.

În aceste condiții, s-a arătat, în mod repetat, că incertitudinile sporite privind consolidarea bugetară generate de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern și de dinamica inflației, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potențiale consecințe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflației, încrederii în moneda națională și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum și asupra costurilor de finanțare a economiei.

Citește și: