Sărăcia din România, încă un aspect al luptei pierdute în fața coronavirus: ce se întâmplă în afară

Sărăcia din România, încă un aspect al luptei pierdute în fața coronavirus: ce se întâmplă în afară

Dacă nu era deja evident, având în vedere incendiile recente din spitalele din România, gradul de sărăcie al unei țări se află în legătură directă cu abilitatea de a învinge pandemia.

În prima jumătate a anului trecut, Europa și America de Nord au fost teritoriile care au fost lovite cel mai agresiv de către pandemie. Motivul din spatele acestui dezastru de proporții istorice a avut legătură și cu faptul că în aceste două regiuni îmbătrânirea populației reprezintă o problemă reală. În contextul în care speranța de viață este mai mare ca niciodată, exact acei bătrâni au fost mai susceptibili la a se îmbolnăvi.

Modul în care a progresat boala într-un teritoriu sau altul a fost însă influențată în mod direct de către performanța financiară a unei țări, de către banii din visterie. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista Frontiers in Public Health și realizat de Universitatea Anglia Ruskin School of Medicine din Marea Britanie.

„Studiul nostru a găsit o corelație negativă puternică între numărul de cazuri și PIB-ul pe cap de locuitor”, spune Shahina Pardhan, autorul principal al studiului și profesor la universitatea menționată. „Acest lucru se datorează nu numai capacității țărilor mai bogate de a cheltui mai mult pentru sănătate și prevenție, dar este posibil ca suprimarea răspândirii virusului prin izolare să fie mai dificil de implementat în țările mai sărace, cu un număr mai mare de oameni lucrând în sectoare în care este necesară munca manuală”, a adăugat Pardhan.

Pentru context, studiul a analizat indicatori economici din nu mai puțin de 38 de țări din Europa, începând de la produsul intern brut sau speranța de viață și mergând până la cheltuielile sau investițiile publice pe o perioadă de două luni, între 1 aprilie și 31 mai 2020. Acea perioadă corespunde primului val al pandemiei și prima perioadă în care au fost adoptate restricții la scară largă.

Concluziile au fost fără echivoc. Țara cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, Luxemburg, s-a dovedit a fi și cea în care s-a înregistrat cel mai mic număr de cazuri noi în această perioadă, în timp ce contrariul s-a produs în țările cu un PIB pe cap de locuitor mai scăzut, ca Ucraina, Bulgaria și România.

În finalul articolului, la capitolul soluții, cercetătorii propun ca, pe lângă performanța economică a unei anumite țări, sănătatea să fie o prioritate „esențială” pentru politicieni. „Este bine documentat în literatura academică faptul că există o relație bidirecțională între performanța economică a unei țări și o situație sanitară bună datorită faptului că sănătatea poate stimula economia”, se arată în 20minutos.es.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: