Oamenilor preistorici le plăceau carbohidrații la fel de mult ca nouă

Oamenilor preistorici le plăceau carbohidrații la fel de mult ca nouă

Un nou studiu din revista Proceedings of the National Academy of Sciences arată că există dovezi că neanderthalienii iubeau carbohidrații la fel de mult ca mâncatul de carne de animal.

Dovezile provin de la bacteriile de pe dinții oamenilor din peșteri, care s-ar fi dezvoltat pentru a consuma zaharuri din alimentele pe care le-au consumat subspeciile dispărute ale omului. Ceea ce, de altfel, le-ar fi ajutat creierul să crească mai repede decât în mod normal.

Carbohidrații erau plăcerea vinovată a oamenilor preistorici. Probabil de-acolo ni se trage și nouă

Conform noului studiu din Science News, el a avut ca scop înțelegerea mai bună a evoluției microbiomului oral uman. Echipa de autori a analizat 124 de biofilme de dinți, de la neandertalieni și de la oamenii Pleistocenul târziu, până la oamenii din zilele noastre.

Oamenii de știință au reconstituit genomul microbilor orali ai neanderthalienilor și al oamenilor moderni și au descoperit că sunt foarte asemănători. În mod crucial, microbiomii orali neanderthalieni, ca și cei ai oamenilor din zilele noastre, includ streptococi orali. Adică un gen de bacterii care conține mai multe specii. Inclusiv cele care au capacitatea de a se lega de o enzimă abundentă din salivă numită amilază.

Descoperirile sugerează că strămoșii noștri au dobândit aceste bacterii cu aproximativ 600.000 de ani în urmă. Ceea ce înseamnă că atât oamenii, cât și neanderthalienii s-ar fi bazat pe o dietă cu alimente bogate în amidon. Și că amândoi aveau creiere în creștere, cu cerințe semnificative de energie.

„Pentru ca strămoșii umani să crească în mod eficient un creier mai mare, aveau nevoie de alimente bogate în energie care să conțină glucoză”, a declarat arheologul molecular Christina Warinner pentru Science News.

Warinner, un arheolog molecular de la Harvard, care a condus echipa de cercetători, a adăugat că „carnea nu este o sursă bună” de zahăr simplu.

În cele din urmă, Warinner și echipa ei spun că aceste descoperiri duc importanța amidonului în dieta umană mai mult înapoi în timp. Ei spun, de asemenea, că aceste descoperiri susțin ideea că neanderthalienii își găteau mâncarea formată dintr-o dietă bogată în carbohidrați, care este și plăcerea noastră vinovată de zi cu zi.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: