Mașinile electrice au această problemă imensă pentru care nu există încă o soluție

Mașinile electrice au această problemă imensă pentru care nu există încă o soluție

Pe măsură ce mașinile electrice prind o cotă de piață tot mai mare și ele par a fi viitorul în ceea ce privește mobilitatea, a apărut o nouă problemă de gestionat: ce se va întâmpla cu toate bateriile moarte?

Paul Anderson de la Universitatea din Birmingham, care este și co-director al Birmingham Centre for Strategic Elements and Critical Materials, a vorbit despre piața mașinilor electrice din Europa, afirmând că „nivelul la care dezvoltăm industria este absolut înfricoșător”.

Până în 2030, Uniunea Europeană speră să aibă 30 de milioane de mașini electrice pe drumurile statelor membre, iar Anderson susține că e pentru prima dată când un produs nou capătă o forță de extindere atât de profundă în societate, într-un timp atât de scurt.

Vehiculele electrice devin o provocare imensă când ies din uz

Deși vehiculele electrice pot fi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, pe întreaga lor durată de viață, Anderson este îngrijorat de faptul că acestea ar putea să înceapă să aibă o amprentă negativă asupra mediului, după ce vor ieși din uz.

În timp ce majoritatea componentelor EV sunt la fel ca cele ale mașinilor convenționale, diferența mare este bateria. Mai exact, bateriile moarte ale acestor vehicule ar putea să ne ducă fix în punctul din care am plecat, adică să producem din nou emisii de carbon nocive pentru mediul înconjurător.

Va fi necesar să avem o industrie de reciclare a bateriilor de pe mașinile electrice

„În 10-15 ani, când multe dintre mașinile electrice vor fi scoase din uz, va fi necesar să avem o industrie de reciclare”, susține Anderson.

În timp ce bateriile tradiționale plumb-acid sunt reciclate pe scară largă, nu același lucru se poate spune despre versiunile litiu-ion utilizate în mașinile electrice.

Bateriile EV sunt mai mari și mai grele decât cele din mașinile obișnuite și sunt alcătuite din câteva sute de celule litiu-ion individuale, iar toate acestea necesită demontare. Acestea conțin materiale periculoase și pot exploda dacă nu sunt demontate și manipulate corespunzător.

„În prezent, la nivel global, este foarte greu să obțineți cifre detaliate despre procentul bateriilor litiu-ion care sunt reciclate, dar valoarea pe care toată lumea o citează este de aproximativ 5%”, spune Anderson. „În unele părți ale lumii este considerabil mai mică”, a mai spus el.

Propunerile recente venite dinspre Uniunea Europeană transmit că furnizorii de vehicule electrice ar trebui să fie responsabili de asigurarea faptului că produsele lor nu sunt pur și simplu abandonate după ce ies din uz, iar producătorii au început deja să găsească soluții.

Nissan, de exemplu, reutilizează acum bateriile vechi din mașinile sale Leaf în vehiculele ghidate automat care livrează piese lucrătorilor din fabricile sale. De asemenea, Renault își reciclează toate bateriile de mașini electrice, deși acestea se ridică la doar câteva sute pe an.

În această situație delicată se implică și comunitatea științifică, prin instituția Faraday, al cărei proiect „ReLiB” își propune să optimizeze reciclarea bateriilor EV și să o facă cât mai simplă posibil.

„Ne imaginăm o industrie mai eficientă și mai rentabilă în viitor, în loc să parcurgem unele dintre procesele disponibile în prezent, care nu sunt tocmai eficiente”, spune Anderson, care este și partener principal al acest proiect.

În prezent, de exemplu, o mare parte din substanța unei baterii este redusă în timpul procesului de reciclare la ceea ce se numește masă neagră – un amestec de litiu, mangan, cobalt și nichel – care necesită o prelucrare suplimentară, consumatoare de energie, pentru a recupera materialele într-un formă utilizabilă.

Europa și, de altfel, întreaga lume trebuie să găsească soluții rapid pentru a nu anula efortul general de a reduce amprenta de carbon la nivel global.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: