Fața nevăzută a pandemiei: unde a lovit criza cel mai puternic, pe segmentul business

Fața nevăzută a pandemiei: unde a lovit criza cel mai puternic, pe segmentul business

Criza sanitară nu a afectat doar sistemele publice de sănătate, ci a periclitat majoritatea segmentelor de business din întreaga lume. Industria agroalimentară a fost, de exemplu, unul dintre sectoarele care au avut cel mai mult de suferit.

Deficitul comercial al României a trecut de pragul de 10 miliarde de euro, în prima jumătate a anului, după o creștere de aproape 2 miliarde de euro față de anul trecut. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2021, exporturile au crescut cu 26,5%, iar importurile s-au majorat cu 25,6%, comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2020.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2021, exporturile FOB au însumat 36,168 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 46,828 miliarde de euro.

În primele şase luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,9% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (30,4% la export şi 30% la import).

Datele celor mai recente studii de piață efectuate de Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că deficitul comercial cu produse agroalimentare a depășit pragul de 1,2 miliarde de euro, după prima jumătate a anului curent. Vorbim despre un deficit cu 17% mai mare față de perioada similară a lui 2019.

Criza pandemică afectează puternic sectoare la care nu ne-am fi gândit

Există o serie de produse unde criza s-a adâncit cel mai mult, pe fondul crizei sanitare globale. De exemplu, față de primele șase luni ale lui 2019, atunci când nu ne confruntam cu această pandemie, deficitul comercial cu carne de porc a crescut valoric cu 0,6%. De asemenea, vorbim despre un procent foarte mare, de 34,6%, în cazul preparatelor pentru hrana animalelor.

Datele mai arată că deficitul în cazul tomatelor s-a adâncit cu 13,7 milioane de euro, vorbim despre un plus de 20,7%.

Există, totodată, diferențe privind volumul import-export și în cazul produselor precum cele de brutărie, patiserie, biscuiți.

Nici legumele nu sunt ferite de probleme. La tomate, cartofi sau varză avem un deficit de plus 18%.

 

Citește și: