Cum s-au descurcat introvertiții, față de extravertiți în timpul izolării sociale

Cum s-au descurcat introvertiții, față de extravertiți în timpul izolării sociale

De la debutul pandemiei, toată lumea, de la articole până la tweet-uri au indus ideea că extravertiții și introvertiții abordează pandemia cu tot ce înseamnă ea în mod diferit.

Mulți susțin că introvertiții se adaptează la distanțarea și izolarea socială mai bine decât extravertiții, unii chiar sugerând că introvertiții „iubesc” practic izolarea, deoarece fac, de fapt, ce le place cel mai mult – să se izoleze de lume.

Conform teoriilor personalității, paradigma dintre extravertiți și introvertiți constituie una dintre axele psihologice fundamentale de-a lungul cărora oamenii diferă. Extravertiții prezintă de obicei niveluri mai ridicate de energie și sociabilitate, în comparație cu introvertiții, bucurându-se de un impuls de dispoziție după interacțiunile sociale. Introvertiții nu tind să aibă astfel de beneficii după interacțiunea socială.

Prin urmare, pare intuitiv că introvertiții se vor descurca mai bine decât extravertiții în perioadele de izolare. Unele dovezi susțin această afirmație, dar dovezile științifice se acumulează acum pentru a respinge ideea că introvertiții adoră izolarea socială. În orice caz, merită să ne amintim cât de complexe și multifațetate sunt personalitățile noastre.

Introvertiții nu s-au descurcat prea bine în timpul izolării sociale

În psihologie, extraversiunea este asociată cu o bunăstare, fericire și sănătate mintală. În ciuda izolării sociale pe care am trăit-o în timpul pandemiei, dovezile sugerează că bunăstarea extravertiților s-a menținut remarcabil de fermă în timpul lockdown-urilor.

Mai mult, studiile recente arată că introvertiții sunt mai predispuși la episoade de singurătate mai severă, anxietate și depresie după schimbările circumstanțiale provocate de pandemie. Între timp, extravertiții au fost corelați cu niveluri mai scăzute de anxietate și cu o probabilitate mai mică de a experimenta probleme de sănătate mintală în timpul izolării.

Aceste rezultate au fost susținute în continuare de un recent studiu care a urmărit 484 de studenți americani în primăvara din 2020. Pe măsură ce pandemia a progresat, introvertiții au înregistrat creșteri ale nivelului de stres, în timp ce mai mulți studenți extravertiți au raportat ușoare scăderi ale stresului.

Anumiți factori ai stilului de viață pot explica parțial aceste descoperiri. Pe perioada pandemiei, chiar și extravertiții care trăiau singuri au putut folosi aplicații de comunicare precum Zoom, Houseparty și Clubhouse, adecvate pentru menținerea vieții lor sociale. La fel, introvertiții care întâmpinaseră izolarea cu o anumită bucurie au putut experimenta faptul că a fi închiși cu colegii de apartament sau cu familia nu le oferea singurătatea pe care o așteptau cu nerăbdare.

Studiile arată că cele două tipare de comportament s-au manifestat diferit

Multe teorii au fost propuse pentru a explica de ce tind să se bucure de niveluri mai înalte de bunăstare extravertiții. Unii cercetători indică sprijinul oferit de rețeaua socială mai largă a acestora, în timp ce alții evidențiază legăturile dintre ei și activitățile sănătoase. Conform studiilor, extravertiții au strategii de rezolvare a problemelor, cum ar fi căutarea de sprijin emoțional. Aceste tipare sunt în concordanță cu asocierea cu un optimism mai mare al acestora.

În spatele acestor explicații diverse se află un alt principiu consensual deținut de psihologi: personalitatea este multiformă și diferitele combinații de trăsături de personalitate care determină, în cele din urmă, comportamentul și bunăstarea noastră.

Aceste trăsături vor influența și modul în care oamenii au reacționat la pandemie. În timp ce extravertiții sunt adesea asociată cu activități sănătoase, conștiinciozitatea este cea care prezice cel mai bine comportamentele legate de sănătate. În mod similar, în timp ce extravertiții tind să aibă o rețea socială mai mare decât introvertiții, agreabilitatea este cea care prezice, în cele din urmă, calitatea acelei rețele sociale.

Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două tipare este o măsură mult prea simplistă pe care o putem folosi atunci când ne gândim la răspunsul oamenilor la pandemie. Când vine vorba de a face față izolării, diferite combinații de trăsături de personalitate ar putea implica comportamente foarte diferite.

Chiar dacă distincția dintre cele două tipare de comportament poate fi o măsură revelatoare a vieții noastre, lipsește imaginea mult mai complexă a comportamentului uman pe care psihologii continuă să o studieze cu interes în timpul pandemiei.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și: