Cum ești furat pe internet: problema imensă care a crescut în pandemie cât oamenii lucrează mai mult online

Cum ești furat pe internet: problema imensă care a crescut în pandemie cât oamenii lucrează mai mult online

Odată cu restricțiile impuse în pandemie pentru limitarea răspândirii infecțiilor, lumea interlopă a fost „privată” de posibilitatea de a face bani prin metode ilicite, așa că a găsit o oportunitate de a se muta în mediul online, unde reușește fie însele oamenii prin diverse metode.

„Utilizarea tehnologiei este o caracteristică esențială a criminalității organizate în 2021. Infractorii exploatează comunicațiile criptate pentru a crea rețele între ele, folosesc rețelele sociale și serviciile de mesagerie instant pentru a ajunge la un public mai mare pentru a face publicitate bunurilor ilegale sau pentru a răspândi dezinformarea. Mediul online și comerțul online oferă infractorilor acces la expertiză și la instrumente sofisticate care permit activități infracționale”, susține Europol.

Ce metode de înșelăciune folosesc interlopii în online?

„Schimb de SIM-uri”

Una dintre cele mai profitabile și întâlnite metode prin care infractorii păcălesc oamenii în mediul virtual este Metoda „Schimb de SIM-uri”.

„Acest tip de fraudă este cunoscut sub numele de ‘schimb de SIM’ și a fost identificat ca o tendință în creștere în cea mai recentă evaluare a amenințării criminalității organizate pe internet a Europol. Această implică infractorii cibernetici care preiau utilizarea numărului de telefon al victimei prin dezactivarea SIM-ului lor și portarea numărului alocat către un SIM aparțînând unui membru al rețelei criminale”, arată Europol.

În aprilie 2021, opt persoane au fost arestate într-un dosar pe care Europol și autorități judiciare din mai multe state l-au instrumentat aproape un an. Tehnica „SIM” a adus infractorilor în jur de 100 de milioane de dolari în criptomonede, printre victime numărându-se influenceri de pe Internet, staruri sportive sau muzicieni.

 

Ramsomware

O altă metodă de înșelăciune răspândită este cunoscută sub denumirea de „Ramsomware”.

Acesta este un virus care, după ce este instalat pe dispozitivul victimei, criptează datele victimei ținându-le „ostatice” sau șantajează victima, pe care o amenință că îi va publica datele dacă aceasta nu plătește o „răscumpărare”. „Ransomware-ul a fost recunoscut ca o amenințare de câțiva ani. Însă numărul de atacuri și nivelul de rafinament al acestora continuă să crească. Creșterea numărului de atacurile asupra instituțiilor publice și a marilor companii este notabil”, arată Europol.

DDoS (Distributed Denial of Service)

Infractorii apelează, pentru a obține venituri ilicite, și la DDoS (Distributed Denial of Service).

Atacurile deDDoS au scopul de a întrerupe sau închide un serviciu/rețea copleșind-o. Pentru a pune capăt atacului, infractorii solicită de la victime anumite sume de bani sau bunuri.

Exploatarea sexuală a copiilor

Din păcate, mediul virtual e prielnic infractorilor care procedează la exploatarea sexuală a copiilor. E esențial ca părinții să supravegheze activitatea în online a copiilor și să cunoască persoanele cu care socializează în mediul virtual.

Numărul de cazuri de abuzuri sexuale a copiilor care au loc în online au crescut în mod constant în ultimii ani.

„Această creștere s-a intensificat în timpul pandemiei COVID-19. Ca urmare a măsurilor de blocare impuse pentru a opri răspândirea din pandemia COVID-19, copiii au petrecut mai mult timp online nesupravegheați, făcându-i mult mai vulnerabili la exploatare. În timp ce majoritatea cazurilor de abuzuri oline ‘în direct’ a copiilor au loc în Asia de Sud-Est, în special în Filipine, cazuri de abuzuri similare au fost raportate și în Europa.”

Deepfake

Prin Deepfake se realizează imitarea unei înregistrări fotografice, video sau audio aparent reale a unei persoane. Practic, vorbim despre un furt de identitate, în baza căruia infractorii pretind că sunt anumite persoane pentru a face, spre exemplu, tranzacții bancare în numele lor.

Fraudele online

Infractorii cibernetici folosesc cel mai adesea tehnici precum phishing-ul sau hacking-ul pentru a goli de bani conturile victimelor.

Infractorii se folosesc de datele personale ale victimelor, după care reușesc să le acceseze conturile bancare.

E important ca oamenii să nu partajeze cu nimeni informații confidențiale privind numărul cardului, sau alte date personale de securitate, și nici să acceseze link-uri primite din surse necunoscute, sau să creadă în așa-zilele „oferte de nerefuzat” pe care le primesc prin SMS sau e-mail, și care le solicită datele cardului pentru a le „trimite” coletul cu respectivul produs.

Digitalizarea e viitorul. La fel și infracționalitatea online

Pe de-o parte, pandemia a avut ca beneficiu major accelerarea digitalizarii, atât la nivel individual, oamenii folosind mai mult metodele de plată online, sau serviciile virtuale, cât și instituțional, prin implementarea de servicii digitale în instituțiile statului.

Din păcate, odată cu accelerarea digitalizării, cresc și oportunitățile pentru infractorii cibernetici.

Europol trage un semnal de alarmă:

„Digitalizarea urmează să mărească în continuare volumul de date cu caracter personal care este deținut în principal de companii private. Există riscul ca creșterea exponențială a datelor să copleșească guvernele, care nu sunt în măsură să gestioneze, să protejeze și să utilizeze în mod eficient aceste informații. Infractorii cibernetici vor lansa atacuri sofisticate și la scară largă împotriva infrastructurii critice pentru a accesa și fura date sensibile”, arată Europol.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Citește și:
Etichete: